Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva -Un alt exponat virtual

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prezintă un alt exponat virtual,  în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA.

Exponatul de astăzi este o piesă deosebită aflată în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și este prezentat de către dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf, Secția Istorie și Artă a instituției.

Potir de ceramică fină de Batiz

”Potirul de ceramică fină de Batiz face parte din Colecţia de Artă Decorativă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (nr. inv. 42732). Piesa este marcată cu semnătura pictorului Rógan Károly şi anul execuţiei este parţial lizibil. Prezintă lăţimea de 140 mm, diametrul bazei fiind de 85 mm şi diametrul gurii de 105 mm; corpul potirului este realizat prin turnare din faianţă fină şi este glazurat cu smalţ lucios. Este o piesă de excepţională valoare artistică a manufacturii de Batiz, lucrată dintr-un amestec de argilă albă şi galbenă care îi conferă culoarea ivoire, cu smalţ omogen şi lucios, într-o formă simplă şi elegantă, preluată din argintăria transilvăneană a secolului al XVII- lea.            Corpul piesei are formă de cupă cu buza evazată şi uşor răsfrântă. Piciorul potirului se prelungeşte din cupă, trecerea făcându-se printr-un nodus. Forma cilindrică a piciorului se evazează spre bază formând talpa şi prezintă un decor liniar şi figurativ redând două scene simbolice, religioase. Decorul în albastru de cobalt nuanţat foloseşte registrul ornamental al motivelor creştine şi este executat cu multă fineţe şi sensibilitate de artistul decorator Rógan Károly.

Piesa de colecţie poate fi admirată în ambianţa creată special pentru expoziţia <<Ceramica fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva>> şi redă un personaj masculin întruchipându-l pe Iisus Hristos. Pictată în albatru cobalt, figura înfăţişează bustul Mântuitorului cu aură şi coroană de spini, cu privirea fixată spre vizitator şi mantia înfăşurată peste umărul drept, purtând o ramură de măslin pentru pace şi semnul crucii în semn de mântuire. În plan  secund se observă o flamură pe care este menţionat <<VIR DOLORUM>>. Cealaltă pictură îmbină mai multe simboluri ale credinţei creştine: porumbelul care se înalţă pacificator deasupra inimii sacre cu cruce – simbol întâlnit la catolici, ce reprezintă nemărginita iubire a lui Iisus pentru credincioşi. Scena este încadrată de doi heruvimi cu chip uman şi cu aripi desfăcute. Potirul a fost executat în stil Neobaroc datând din a-IIa perioadă de producţie a manufacturii de la Batiz.

Manufactura de ceramică fină de la Batiz

La începutul secolului al XIX-lea la Batiz au apărut primele semne ale unei activități industriale, aici fiind produse, timp de mai bine de o jumătate de secol, vase de ceramică fină de calitate superioară. Începuturile manufacturii de la Batiz se leagă de numele meșterului Georg D’André (? – 1847), originar din orașul Triest, și de cel al baronului József Nalátzy (1748-1822), două personalități remarcabile, cu spirit vizionar și întreprinzător, pasionați ai progresului, a căror colaborare a început în anul 1805. Atelierul batizian a funcționat între anii 1805-1865 și a fost condus de familia D’André.

În cadrul evoluției manufacturii de Batiz distingem trei etape. În prima etapă erau realizate vasele galbene, cu materia primă şi emailul bine lucrate, între care se remarcă piese precum farfurii, tăvi, fructiere cu modele ajurate, fiind elaborată şi varianta tehnologică a realizării vaselor de culoare roşie.

Cea de-a doua perioadă în care manufactura de Batiz și-a desfășurat activitatea, corespunde anilor 1820-1835. În această perioadă s-a urmărit producţia de calitate prin elaborarea tehnologiei vaselor de culoarea osului. Realizat liniar şi floral, în albastru de cobalt <<Buchetul vienez>> este motivul specific acestei perioade. În realizarea ceramicii şamotate intrau în componenţă următoarele materii: cuarţul măcinat şi feldplastul granular erau adăugate într-o pastă argiloasă-micacee, calcitică şi criptocristalină. Calcinarea pastei se realiza la temperaturi de 950⁰ C rezultând un produs vitrificat, uşor şi gălbui.

 Între anii 1835-1848, perioadă corespunzătoare celei de-a treia etape, pe lângă vasele de uz casnic, manufactura de Batiz a început să producă şi piese cu caracter decorativ. Piesele erau realizate din smalţ negru, în nuanţe întunecate de gri petrol, trecând prin brun, la negru intens, unele dintre ele prezentând şi decor auriu sau argintiu.

Astfel de decoruri erau pictate pe suprafaţa smalţului negru strălucitor cu flori aurii şi argintii, şi redau o estetică specifică manufacturii de la Batiz. Datorită acestei caracteristici ornamentale realizate în aur şi argint, ceramica cu smalţ negru de Batiz, rivaliza cu alte produse ale vremii, realizate din argint şi porţelan, şi s-a bucurat de deosebită popularitate, deoarece a satisfăcut şi cele mai pretenţioase cerinţe ale marii burghezii şi ale nobilimii, bucurându-se de aprecieri, la nivel calitativ – superior, alături de argintăria şi porţelanul scump de import, din străinătate.

Piesele de ceramică ale manufacturii de Batiz trebuiau să corespundă regulii de aur a unităţii dintre material, formă şi stil. Produsele lui Franz D’André aduceau faimă și apreciere la expoziţii de artă decorativă din Viena şi Pesta. El era unul dintre cei mai timpurii experimentatori din întreaga monarhie, cunoscut pentru aptitudinile sale în chimia practică, smalţurile şi amestecurile de pastă pe care le-a descoperit.

Batizul a reușit să producă porţelan exclusiv din materii prime autohtone, exploatate din apropierea localității în care funcționa manufactura.

Meritul pionieratului în producţia autohtonă de porțelan rămâne legat de numele meșterilor Georg și Franz D’André, de cel al proprietarului József Nalátzy, și se poate afirma că manufactura de la Batiz a constituit un început al industriei locale din Hunedoara” relatează dr. Diana Loredana Pantea.

 

Bibliografie:

M.Bunta, P.Gyulai, Batiz-Monografia manufacturii de faianţă fină, Întreprinderea Poligrafică, Cluj, 1971;

Nikolaus Rudolf Pilly, A fost odată în Batiz…, Editura Karina, 2019;

Judith Miller, O abordare mai detaliată a antichităţilor, 2000.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva vă invită  să vizionați exponatul de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro. Deasemenea exponatul poate fi văzut și în cadrul expoziției <<Ceramica fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva>>.

 

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul