Morții din viața noastră. Like, comment, share
Un bărbat mort a fost mâncat de câini, ieri, în Hunedoara. Oamenii s-au supărat pe câini și pe stăpânii care-i lasă liberi. Bineînțeles, și-au arătat revolta, cu toții, pe Facebook, locul în care ne supărăm, ne bucurăm, plângem și protestăm. Acolo, în spatele tastaturilor, dăm dovadă de cel mai mare spirit civic. Dar câți dintre noi suntem în stare să facem ceva, concret, pentru a nu mai exista animale abandonate, care se sălbăticesc, tot din cauza oamenilor? A fost una dintre cele mai citite știri. Like, comment, share.
Astăzi, o nefericită și-a aruncat cele trei fetițe în fața trenului. În pântece avea un alt prunc. Au murit cu toții. Femeia, o tânără de 25 de ani, a lăsat un bilet de adio, în care scria că nu mai poate suporta. Și ea ocupă primul loc în jurnalele de știri.
Citim și comentăm cu toții despre grozăvia asta. O înfierăm pe mamă. Îi plângem pe copii. Ne sucim mințile, încercând să înțelegem cum funcționează un asemenea om, cum își poate conduce copiii spre moarte. Ăia de prin ministere dau comunicate, cum că fac celulă de criză. Pentru ce? Să facă ce? Să mai rezolve ce? Mecanicul de locomotivă a fost lăsat să gonească mai departe, cu 120 de kilometri la oră, cu sute de oameni în trenul care tocmai a curmat patru vieți. Ne îngrijorăm de starea lui psihică. Tot scris. Tot online. Like, comment, share.
Ducem acasă cu noi toate știrile astea. Ne afectează, în funcție de sensibilitățile noastre, minute, ore, zile. Ne bântuie. Rareori ne transformă. Dar știm un lucru: like, comment, share.
Anamaria NEDELCOFF
