Modificări ale Codului fiscal

Miercuri, în ședință de Guvern, executivul a aprobat, prin modificarea Codului fiscal, o serie de măsuri care au impact atât economic, cât și social.

În domeniul impozitării societăților, Ordonanța de urgență adoptată în ședința de miercuri revizuiește sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1%  pe veniturile realizate și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro și care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.

De asemenea, se elimină condiția privind realizarea de venituri din consultanță și management. În prezent, firmele care obțin venituri din consultanță și management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depășesc 20% din veniturile totale.

Totodată, se includ în acest sistem și persoanele juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale).

Guvernanții precizează că măsura este benefică mediului de afaceri, având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului.

Totodată, ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin:

Ø limitarea deductibilității dobânzilor;

Ø introducerea impozitării la ieșire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;

Ø consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;

Ø introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC), ce au ca scop împiedicarea evitării plății impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

 

În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările vizează atât  reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu două puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la de la 9 (angajat și angajator), la 3, după cum urmează:

– contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat;  

– contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat;

– contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.

 

Se stabilește transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat  în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:

• CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;

De asemenea, se stabilește o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.

 Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

Actul normativ prevede și modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS, trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe țară.

Se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.).

În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale,  ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

Se modifică, de asemenea, modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă  este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.

În domeniul impozitului pe venit,  ordonanța prevede reducerea cotei de  la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiţii (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor.

Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:

Ø Majorarea nivelului venitului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:

• de la 1.500 lei (în prezent) la 1.950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere,
•  de la 3.000 lei (în prezent) la 3.600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități, în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.

Alte modificări fac referire la sancționarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA doar în cazul în care există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale.

De asemenea, se extinde confiscarea și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun.