Ministerul de Finanţe aduce modificări Codului de procedură fiscală

Ministerul de Finanţe a publicat în dezbatere un proiect de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi reglementarea unor măsuri fiscale. Se introduce astfel un nou articol care permite ANAF să sancţioneze contravenţional contribuabilii care nu depun fişierul standard de control fiscal. De asemenea, între modificările propuse sunt introducerea SAF-T în Codul de procedură fiscală, iar alte modificări privesc anularea unor obligaţii accesorii şi modificări ale normelor speciale pentru debitorii a căror activitate este restrânsă/închisă de către organele abilitate ale statului. Se aduc modificări şi privind competenţa de administrare a creanţelor fiscale datorate de persoanele fizice care desfăşoară o activitate economică sau o profesie liberă, se introduce obligativitatea înrolării în sistemul de comunicare electronică SPV, fără a preciza însă termenul până la care contribuabilii pot face acest lucru.

„În prezent, ANAF are în derulare un proiect finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) conform contractului nr. 299/14.12.2018 încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), având ca obiect finanţarea implementării SAF-T, ca modalitate de comunicare/transfer a datelor financiar-contabile de la contribuabil în scopul realizării obiectivelor strategice ale administraţiei fiscale din România. Potrivit Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică, SAF-T este un fişier de audit standard pentru schimbul electronic de date contabile fiabile de la organizaţii către o autoritate fiscală naţională sau auditori externi”, arată Nota de fundamentare.

În ultima perioadă un număr tot mai mare de controale fiscale se derulează prin efectuarea de analize privind datele furnizate electronic de către contribuabilii verificaţi, la cererea inspectorilor fiscali, însă, şi fără a avea un format standard privind furnizarea de date, se menţionează în document.

„Având în vedere caracterul de noutate al conceptului SAF-T precum şi impactul implementării obligaţiei de depunere a acestuia asupra contribuabililor, este oportună introducerea acestuia în legislaţia naţională. Pe cale de consecinţă se propune modificarea următoarelor prevederi din Codul de procedură fiscală: pct. 19 al art. 1 din Codul de procedură fiscală, în sensul introducerii noţiunii de standard de control fiscal, respectiv definirea SAF-T-ului ca fiind o declaraţie informativă în legătură cu evidenţele contabile şi fiscale”, arată acesta.

De asemenea, prin art. 59 se instituie obligaţia depunerii fişierului standard de control fiscal. Iar la art. 113 alin. (2) se propune ca fişierul standard de control fiscal să constituie obiect al verificarii organului de inspectie fiscală în cadrul efectuării inspecţiei fiscale. Se introduce un nou articol, art. 337, care să permită A.N.A.F. să sancţioneze contravenţional contribuabilii care nu depun fişierul standard de control fiscal.

Se propune şi modificarea art. 8 din Codul de procedură fiscală prin introducerea unui nou alineat care să reglementeze obligaţia pentru contribuabil/plătitor de a ataşa şi copia legalizată de pe documentul original, în cazul unui document redactat într-o limbă străină care nu are caractere latine şi care este tradus în limba română. Această modificare se impune în vederea identificării cu certitudine a unor persoane al căror nume este scris cu alte caractere decât cele latine.

„Se propune introducerea unui nou articol, art. 33 privind revizuirea conceptului de competenţă privind administrarea creanţelor fiscale datorate de persoanele fizice care desfăşoară o activitate economică sau o profesie liberă în sfera de competenţă a altui organ fiscal decât cel de domiciliu, din perspectiva declarării şi colectării obligaţiilor fiscale, cu precizarea ca competenta de înregistrare fiscală să nu se schimbe”, relevă documentul.

De altfel, prevederile Codului de procedură fiscală referitoare la înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal rămân valabile, însă ceea ce s-a propus a fi schimbat vizează competenţa de administrare a creanţelor fiscale ale persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, în sensul că aceasta să revină organului fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale datorate de persoana fizică, înregistrată fiscal pe CNP.

Înrolarea în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanţelor/ANAF, SPV, devine obligatorie

„În contextul actual al pandemiei, pentru evitarea contactului fizic între persoane, se impune necesitatea comunicării prin mijloace electronice cu contribuabilii, astfel încât se propune completarea dispoziţiilor art. 79 din Codul de procedură fiscală în scopul reglementării obligativităţii înrolării în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanţelor/ANAF, respectiv în SPV. Contribuabilii pentru care se adoptă obligativitatea înrolării în SPV sunt persoanele juridice, asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică, precum şi persoanele fizice care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent într-una din formele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare”, menţionează nota de fundamentare.

Obligativitatea înrolării în SPV revine persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice sau exercită profesii libere doar cu privire la îndeplinirea obligaţiilor sau exercitarea drepturilor ca urmare a exercitării profesiei, respectiv pe codul de înregistrare fiscală.

De asemenea, pentru derularea procedurii de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale, definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al ANAF, este necesar ca operatorii economici utilizatori de aparate de marcat electronice fiscale să se înroleze în SPV.

„Astfel, pentru operaţionalizarea acestui flux electronic de informaţii cu operatorii economici se impune crearea cadrului legal pentru reglementarea obligativităţii înrolării în SPV”, spun autorii proiectului.

În contextul evitării contactului fizic între persoane, precum şi pentru realizarea procedurii de conectare a caselor de marcat, pentru înrolarea în SPV, contribuabilii menţionaţi trebuie să-şi achiziţioneze certificate calificate.

Totodată, se va reglementa un termen până la care contribuabilii pot să facă demersurile pentru înrolarea în SPV, termenul nefiind precizat.

Mai mult, se propune modificarea art. 105 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură fiscală, în sensul creării posibilităţii corectării declaraţiilor fiscale ori de câte ori printr-o hotărâre judecătorească definitivă sunt dispuse măsuri care implică şi modificări de impuneri aferente unor creanţe fiscale şi perioade pentru care s-a anulat rezerva verificării ulterioare.

Se  propune  şi modificarea art. 129, în sensul creării posibilităţii refacerii inspecţiei fiscale de către aceeaşi echipă de inspecţie care a încheiat actul desfiinţat, dacă, din motive obiective, nu există posibilitatea refacerii inspecţiei fiscale de către o altă echipă de inspecţie.

Se propune modificarea art. 157 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură fiscală, în sensul ca să nu fie considerate restante obligaţiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare aprobat şi confirmat în condiţiile legii.

De asemenea, prin modificarea prevederilor art. 164 din Codul de procedură fiscală s-a avut în vedere recunoaşterea bunei credinţe a contribuabililor, astfel că, la cererea acestora, viramentele efectuate eronat se vor corecta, cu păstrarea datei plăţii, iar în funcţie de data plăţii se va păstra beneficiul acordat de legiuitor de plată a jumătate din minimul legal al amenzii.

Se propune completarea art.184 alin.(6) cu o nouă literă care să stipuleze că nu se acordă înlesniri la plată a obligaţiilor fiscale care reprezintă ajutor de stat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, precum şi fonduri europene sau fonduri publice naţionale aferente fondurilor europene.

Se introduce Capitolul IV, care prevede o procedură permanentă de eşalonare la plată, în formă simplificată, pentru obligaţiile bugetare administrate de organul fiscal central, având în vedere că eşalonarea la plată a obligaţiilor bugetare, în formă simplificată, adoptată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 181/2020, a fost una dintre cele mai accesate facilităţi fiscale, precum şi faptul că prin această facilitate fiscală se asigură lichidităţile financiare necesare continuării activităţii contribuabililor care temporar se află în dificultate financiară. Măsura are ca scop creşterea gradului de colectare a creanţelor bugetare prin stimularea conformării voluntare.

Se propune modificarea dispoziţiilor art. 213 din Codul de procedură fiscală în sensul stabilirii unui termen rezonabil de valabilitate a măsurii asigurătorii, după data comunicării sesizării penale. Astfel, se apreciază că o poziţie echilibrată este aceea de a reglementa un termen de 3 luni de la data comunicării sesizării penale în care să rămână valabilă măsura asigurătorie.

Această măsură trebuie dublată de o măsură administrativă a ANAF, în sensul ca organul fiscal să fie obligat să comunice sesizarea penală în interiorul termenului de valabilitate a măsurii asigurătorii de 6 luni sau un an, după caz, prevăzută de alin. (7) al art. 213 din Codul de procedură fiscală. Astfel, măsura asigurătorie rămâne valabilă 3 luni de la data comunicării sesizării penale, perioadă care dă posibilitatea organelor de urmărire penală să instituie propriile măsuri asigurătorii.

Se propune anularea dobânzilor, penalităţilor şi tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu scadenţe anterioare datei de 31 martie 2020, în cazul contribuabililor care au fost supuşi inspecţiei fiscale sau verificării situaţiei fiscale personale începute şi pentru care s-a comunicat decizia de impunere în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru instituirea unor măsuri fiscale, cu modificările şi completările ulterioare şi data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal.

Se propune şi anularea dobânzilor, penalităţilor şi tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale administrate de organul fiscal cu scadenţe anterioare datei de 31 martie 2020, în cazul contribuabililor care au fost supuşi verificării documentare după data intrării în vigoare a OUG nr. 69/2020.

Se mai propune suspendarea condiţiilor de menţinere a eşalonării la plată, în situaţia în care activitatea este restrânsă/închisă de către organele abilitate ale statului similar cu dispoziţiile suspendării condiţiilor de menţinere a eşalonării la plată care a fost reglementată prin OUG nr. 48/2020 şi ale cărei efecte au încetat la data de 25 decembrie 2020.

Eşalonarea la plată în formă simplificată este o măsură care deserveşte ca instrument de management al arieratelor, făcând parte din procesul continuu de sprijin al contribuabililor. Prin această măsură, recuperarea obligaţiilor fiscale datorate de contribuabili se realizează într-un termen relativ scurt, respectiv 12 luni, asigurându-se în acest fel şi încasarea obligaţiilor curente, fiind totodată o masură care încurajează conformarea voluntară şi stimularea comportamentului adecvat.

În acest sens, monitorizarea achitării atât a ratelor, cât şi a obligaţiilor fiscale curente constituie o strategie importantă de prevenire a acumulării de noi arierate.

Impactul acestei facilităţi fiscale de la data adoptării actului normativ, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 181/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene (26 octombrie 2020) până la zi se prezintă astfel:

– un număr de 58.476 contribuabili au beneficiat şi beneficiază de eşalonări la plată în formă simplificată, obligaţiile bugetare eşalonate fiind de 12,7 miliarde lei (care însă includ şi obligaţii curente preluate în eşalonarea în sistem simplificat), din care:

– 21.128 contribuabili au reeşalonări la plată (pentru sume totale de 7,2 miliarde lei) întrucât beneficiarii acestor înlesniri la plată pot solicita modificare/menţinerea unei eşalonări la plată pierdute de două ori pe perioada eşalonării,

– 5.311 de contribuabili au pierdut eşalonările la plată (soldul obligaţiilor restante fiind de 1,4 miliarde lei),

– 2.085 de contribuabili au finalizat eşalonarea la plată (încasările fiind în sumă de 365 milioane lei, la care se adaugă 324 milioane lei obligaţii curente declarate şi achitate pe perioada eşalonării simplificate).

De altfel, obligaţiile bugetare curente declarate de toţi contribuabilii care au beneficiat şi beneficiază în continuare de sistemul de eşalonare la plată simplificat  sunt în cuantum de 10,4 miliarde lei, obligaţiile fiscale curente neachitate fiind de 1,1 miliarde lei, care pot fi plătite în maxim 30 de zile de la scadenţă.

Încasările realizate ca urmare a acordării eşalonărilor la plată în formă simplificată sunt în cuantum de 4,9 miliarde lei (rate eşalonate şi dobândă simplă), la care se adaugă obligaţiile bugetare curente în sumă de 9,3 miliarde lei, rezultând un total de 14,2 miliarde lei.În prezent, sunt în monitorizare de către ANAF, din perspectiva încasării certe a obligaţiilor fiscale curente, precum şi a ratelor lunare din eşalonare, un număr de 51.080 de contribuabili.

Astfel, la data de 31 iulie 2021, gradul de conformare voluntară la plată a obligaţiilor bugetare a revenit la nivelul anului 2019, iar gradul de realizare a programului de încasări bugetare este de 104,5%, în condiţiile aplicării prevederilor aferente acestei facilităţi fiscale.

De asemenea, aşa cum rezultă din datele făcute publice privind evoluţia infectării cu virusul SARS-CoV-2, se constată că numărul de cazuri este în creştere, atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

”În fapt, tocmai aceste măsuri fiscale au susţinut menţinerea pe piaţă a contribuabililor, iar creşterea economică a fost datorată şi acestor facilităţi fiscale”, arată documentul.

Din analiza efectuată privind impactul înfiinţării popririlor bancare de la data de 1 ianuarie 2021 până la zi, rezultă că disponibilităţile băneşti identificate în conturile bancare ale contribuabililor sunt  mici raportat la valoarea obligaţiilor fiscale pentru care s-au înfiinţat popriri, respectiv 8%, ceea ce conduce la concluzia ca aceşti contribuabili se află în dificultate financiare din cauza lipsei de lichidităţi.

De altfel, anterior acordării eşalonării la plată, organele fiscale dispun măsuri de executare silită, inclusiv prin poprirea conturilor bancare, astfel că dificultatea financiară este dovedită prin lipsa de lichidităţi financiare constatate ca urmare a blocării conturilor.

Un argument suplimentar în ceea ce priveşte dificultatea financiară a solicitanţilor de eşalonare la plată în formă simplificată, rezultă şi din faptul că un procent de 45% dintre aceştia au solicitat modificarea/menţinerea sau au pierdut eşalonările la plată acordate.

Mecanismul de eşalonare la plată în formă simplificată nu va determina diminuarea veniturilor încasate prin amânarea la plată, ci menţinerea şi/sau creşterea conformării voluntare la plată, sprijinind contribuabilii aflaţi temporar în dificultate financiară, stopând astfel creşterea arieratelor nerecuperabile şi, implicit, intrarea în procedura insolvenţei a acestora, potrivit proiectului.

 

news.ro