Minele Lupeni și Lonea se vor închide în decembrie 2024
Ministerul Energiei a publicat proiectul de Ordonanță de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. Cărbunele reprezintă o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperind în medie între 17,35%, în anul 2020 și 19,66 %, la nivelul datei de 31 martie 2022, din producţia totală de energie electrică la nivel naţional, potrivit datelor privind „Starea sistemului energetic naţional în timp real”, postate pe site-ul Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. – CNTEE Transelectrica S.A.
În cazul huilei, având în vedere prevederile Deciziei CE nr.787/2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, în urma analizei situaţiei tehnico-economice a minelor din cadrul Societății Complexul Energetic Hunedoara S.A., denumită în continuare CEH S.A., în insolvență, s-a stabilit că, din cele patru exploatări miniere aflate în structura sa, este necesar să intre în program de închidere două unităţi miniere şi anume EM Lonea şi EM Lupeni.
„În perioada octombrie 2016 – martie 2017 au existat întârzieri legate de viteza de avansare a abatajelor aflate în exploatare la EM Lupeni, datorate, în special, unor accidente tectonice (apariţia unor falii) şi a unor infiltraţii de apă intempestive, care au condus la prelungirea termenelor stabilite pentru finalizarea exploatării rezervelor pregătite la EM Lupeni. De asemenea, în cursul lunii mai 2017, la EM Lupeni, în proximitatea unui abataj aflat în exploatare, au apărut fenomene de autoîncălzire a cărbunelui, fapt care a determinat prelungirea termenului de exploatare a cărbunelui în zona abatajului până la epuizarea resurselor de cărbune pregătite. Urmare aspectelor prezentate mai sus, a rezultat necesitatea prelungirii duratei de exploatare la EM Lupeni până la finele anului 2018 EM Lonea şi EM Lupeni sunt printre cele mai vechi exploatări miniere din bazinul carbonifer al Văii Jiului, având o structură de lucrări miniere extinsă pe mai multe niveluri de exploatare (orizonturi), cu mai multe incinte care şi-au pierdut utilitatea odată cu creşterea adâncimii de exploatare a cărbunelui. Ca urmare a acestui fapt, s-a constatat, în ultima perioadă, agravarea fenomenelor de subsidenţă (deformări ale suprafeţei datorate exploatării cărbunelui efectuate în subteran), care au determinat modificări ale Planurilor de Încetare a Activităţii, atât pentru EM Lonea, cât şi pentru EM Lupeni. Această situaţie a dus la decalarea termenelor de închidere a unităţilor miniere după finalizarea activităţii de producţie stabilită pentru data de 31 decembrie 2018”, mai notează documentul.
Având în vedere că închiderea celor 2 unităţi trebuie să se facă în condiţii de siguranţă, cu conservarea straturilor de cărbune şi evitarea unor eventuale accidente care ar putea apărea în condiţiile în care nu sar respecta procedura de închidere a minelor în conformitate cu prevederile Legii Minelor nr. 85/2003, s-a constatat că este necesară prelungirea termenelor de închidere subterană a minelor Lonea și Lupeni, acestea prezentând unele riscuri specifice de siguranță, metoda de exploatare utilizată putând conduce la apariția unor focuri endogene și acumulări de gaze în amestec exploziv în cazul neexploatării integrale a rezervei deschise.
„Condițiile geo-miniere existente favorizează atingerea nivelului freatic din sol în situația unor precipitații atmosferice cu potențial de viituri, putând conduce la inundări rapide, degajări de metan și de dioxid de carbon și/sau autoaprinderea cărbunelui. Astfel, se impunea executarea lucrărilor de punere în siguranță a zăcământului la cele două mine, pentru a evita riscurile de autoaprindere. În acest sens, s-a realizat un studiu de către un consultant strain, Gyowny Instytut Gornictwa – Polonia, care a validat evaluarea și riscurile identificate de către experții români privind necesitatea punerii în siguranță a zăcământului de huilă la minele Lonea și Lupeni. Studiul efectuat de către Institutul polonez demonstrează că, din motive de siguranță, în procesul de închidere a minelor trebuie extras cărbunele pe o perioadă de aproximativ 4-6 ani, ceea ce impune prelungirea termenului închiderii minelor Lonea și Lupeni. Astfel, pentru cele două mine, lucrările de punere în siguranță a zăcământului de huilă se vor executa până la 31 decembrie 2024, urmând ca în anii 2025-2026 să fie executate lucrările de închidere definitivă și ecologizare a terenurilor. Având în vedere natura similară a straturilor de cărbune la exploatările miniere Vulcan și Livezeni, care presupun riscuri similare specifice de siguranță și, în vederea evitării unor eventuale accidente care ar putea apărea în condiţiile în care nu s-ar respecta procedura de închidere a minelor în conformitate cu prevederile Legii Minelor nr. 85/2003, se impun măsuri similare celor stabilite pentru minele Lonea şi Lupeni. Exploatările miniere Vulcan și Livezeni sunt exploatări miniere amplasate în același bazin carbonifer al Văii Jiului, prezintă aceleasi riscuri de auto-aprindere a cărbunelui, astfel cum rezultă și din ”Studiul privind închiderea în condiții de siguranță a exploatărilor miniere Livezeni și Vulcan” elaborat de către INSEMEX Petroșani. Conform rezultatelor studiului, închiderea în siguranță a exploatărilor miniere Livezeni și Vulcan se poate realiza prin extracția huilei până în anul 2030, în timp ce lucrările de închidere definitivă și ecologizare a terenurilor se vor executa până la 31 decembrie 2032”, mai arată documentul.
Pentru toate minele de huilă, indiferent că sunt sau nu incluse într-un program de închidere autorizat de Comisia Europeană în temeiul Deciziei nr.787/2010, se pot acorda ajutoare de stat în conformitate cu Orientările C (2022) 481 final privind ajutoarele de stat pentru climă, protecție a mediului și energie. Ajutoarele de stat acoperă costurile aferente lucrărilor suplimentare de securitate în subteran, ca urmare a închiderii definitive și ireversibile a activităților de extracție a cărbunelui și pot fi acordate după autorizarea acestora de către Comisia Europeană. Acordarea măsurilor de sprijin se face anual, prin hotărâri ale Guvernului.
Monika BACIU