Meşterii populari vin către „Produs în Hunedoara”

Fac costume populare, pictează icoane pe sticlă sau pe lemn, fac oale din lut, meşteresc butoaie sau împletesc coşărci. Meşterii populari cu greu îşi găseau un loc în târguri, la concurenţă cu comercianţii care revând produse majoritar chinezeşti. În încercarea de a salva vechile meşteşuguri şi îndeletniciri din satul românesc, autorităţile hunedorene încearcă să-i încurajeze şi îi poftesc să se alăture brandului „Produs în Hunedoara”.

Ileana Lucaciu vine din Ţara Pădurenilor. S-a născut la Hăşdău, comuna Topliţa, loc unde a  deprins de mică ţesutul şi cusutul de la pădurence bătrâne. A urmat cursurile Liceului Decebal „acum 52 de ani” şi, în 1999, s-a pensionat din învăţământ: „M-a contactat atunci regretatul Vasile Molodeţ şi mi-a propus să fac în sat o clasă de cusut-ţesut. Mi-am luat atestatul în arta populară şi am condus trei promoţii către absolvire. Fetele erau tare mândre că învăţau să ţese precum bunicile lor. La a patra, clasa s-a desfiinţat, nici în zi de azi nu ştiu de ce”, povesteşte femeia.

Între timp, Ileana Lucaciu s-a apucat de treabă. A decis să ducă arta ţărănească mai departe. Acum are o colecţie impresionantă de păpuşi îmbrăcate în costume populare care au ajuns în multe colţuri ale lumii.

„Mă ocup de gospodăria din Hăşdău şi, în timpul liber, cos! Cel mai mult cos costume pentru păpuşi. Mi-i drag! Am îmbrăcat o păpuşă într-o săptămână”, povesteşte ea. Acum mai are acasă doar zece păpuşi, că a tot dat: „Am nora la Milano şi am trimis şi acolo zestre, am nepoata la Bucureşti, i-am tot trimis şi ei, am trimise păpuşi în California. Nu prea ştiu oamenii de aici să le preţuiască. Cât să cer? O păpuşă din asta frumoasă când o cumperi din comerţ este 150 de lei, o îmbrac şi cât să cer? 100 de euro? E mult? Să ştiţi că muncă este destulă şi material se găseşte destul de greu. Recent am făcut şi un costum pădurenesc pentru nepoata mea care a terminat facultatea la Bucureşti şi mi-a promis că se îmbracă două ceasuri mireasă pădureancă. I-am făcut cămeşă, cătrânţă, opreg şi cojoc şi aştept să se mărite”, zâmbeşte pădureanca. A lucrat nu mai puţin de doi ani la acest costum pentru că „n-am stat de el, am mai făcut şi altceva. Prin gospodărie, la ţară, este de lucru.”

Sfinţii caselor prăpuşite

Din Munţii Apuseni, Mihaela Bercea aduce piese de pictură ţărănească autentică. Este absolventă a Facultăţii de Farmacie Cluj, apoi s-a înscris şi la Şcoala de Arte. A absolvit în 2004.

A avut lucrări în zeci de expoziţii peste hotare şi are lucrări în colecţii particulare din toată lumea, inclusiv la Muzeul Louvre din Paris, la Muzeul Civilizaţiei Europene şi Mediteraneene din Marsilia şi la Muzeul Sticlei din Osaka.

„Lucrez pictură ţărănească pe suport de sticlă sau de lemn, în manieră tradiţională, după izvoade existente în muzeele etnografice şi redimensionate. Modele sunt cele din muzee, eu doar le interpretez”, spune artista din Brad. În faţa lucrărilor ei, îţi vine să şopteşti ca să nu tulburi frumuseţea îngerilor sau a sfinţilor curaţi pictaţi pe lemn sau sticlă: „Pictura este în ulei, pe sticlă, iar ramele sunt scânduri recuperate din lemnăria vechilor case din Apuseni care s-au demolat. Am picturi realizate şi pe doagele butoaielor de ţuică pe care mulţi le aruncă acum pe foc. Eu le-am recuperat pentru a le picta cu îngeri păzitori. Mare parte din tematică este religioasă, dar lucrez şi pictură naivă, mirese, scene săteşti, animale şi sunt căutate de clienţi”, zice Mihaela Bercea. Artista lucrează pictură ţărănească în ulei, pe suport de sticlă sau lemn, în asociere cu baiţ, foiţă de aur şi bronz, ceară, lacuri.

„Mai mulţi, mai puternici”

Cele două artiste reprezentative pentru arta populară sunt doar două dintre prezenţele de la întâlnirea cu meşterii şi artizanii care s-au strâns la chemarea Asociației Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice, care a adus pe piaţă „Produs în Hunedoara”.

Preşedinta asociaţiei, Tatiana Rovinar, spune că structura îşi va schimba statutul pentru a putea cuprinde trei bresle: „Pentru a putea fi alături de noi, pentru a putea face demersuri din punct de vedere juridic ne-am gândit să-i aducem lângă noi, să modificăm statutul asociaţiei, să avrem trei bresle pentru ca fiecare să se regăsească şi să activeze legal.„Produs în Hunedoara” nu înseamnă numai gastronomie, doar produse alimentare, ci şi meşterii populari şi cei care au tragere de inimă către produsele hand-made. Mai mulţi, mai puternici”.

Cei veniţi la întâlnirea la care a participat şi conducerea Consiliului Judeţean spun că au nevoie de ajutor – fără sprijinul autorităţilor, piaţa va fi invadată de produse de serie, dar şi de kitsch-uri. Şi asta cât mai repede pentru că meşteşugurile tradiţionale dispar cu zi ce trece. De exemplu, la Obârşa, satul cunoscut pentru olărit, a mai rămas un singur olar în condiţiile în care, în vechime, erau zeci de localnici care prelucrau lutul în Obârşa.

Laura OANĂ