Mărturii din infernul COVID. ”Suntem închiși cu cheia în saloane”
Pacienții infectați cu noul coronavirus trăiesc adevărate drame. Sunt traume psihice pe care nu le vor uita curând. Sunt pacienți asimptomatici, testați pozitiv și internați de săptămâni bune în spitale. Este și cazul unei femei din Deva, care este internată la Spitalul municipal Lupeni, spital suport pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus. De la jumătatea lunii aprilie este internată la spital, iar aici a trăit drame.
Pacienți închiși cu cheile în saloane, tratamente experimentale, sau hrană săracă din punct de vedere caloric și o așteptare lungă chinuitoare sunt doar câteva din trăirile celor care se luptă cu noul coronavirus.
Femeia a vorbit cu noi sub protecția anonimatului, de teamă. Teama de a nu deranja medicii de la spital, medici care îi tratează prin telefon.
”Nu prea primim ce ne trebuie, adică vitamine, s-a schimbat tot tratamentul. Nu primim fructe sau legume. Măcar un fruct sau o legumă la o masă. Suntem slăbiți. Ne-am săturat și de mâncarea din spital. Am avut o mică problemă cu tratamentul care mi s-a administrat, în sensul că din schema de tratament prima dată am primit doar două pastile specifice tratamentului de COVID, iar în ziua următoare, din cele două pastile am primit doar câte una. Am avut niște discuții, iar apoi am primit și a doua pastilă. Asta ne-a pus multe semne de întrebare cu privire la corectitudinea tratamentului, după care am înțeles făcând noi, pacienții cercetări, că trebuia să primim protecție pentru stomac și ficat. Protecția a venit după câteva zile de când am început tratamentul. și asta pentru că am insistat noi”, a spus femeia din Deva, internată la Spitalul municipal Lupeni.
Pacienții internați la Spitalul municipal din Lupeni au semne de întrebare în ceea ce privește eficiența tratamentului. Sunt și alte condiții greu de descris. Un organism care se luptă cu un nou tip de virus este pus la încercare.
”Nu știm dacă a fost tratamentul aplicat corect și stăm deja de ceva timp și nu știm dacă testele sunt negative. Noi stăm aici neștiind rezultatele și ne tot expunem încărcăturii virulogice din salon. Suntem mai mulți pacienți în salon. A fost o situație în care au stat 5 pacienți care au împărțit o singură baie fără duș timp de o săptămână”, a mai spus femeia.
Fiecare zi în spital trece greu. Picătura chinezească îi macină la trup și la psihic pe bolnavii de coronavirus. Prelucrarea testelor durează mult. În unele cazuri chiar și patru-cinci zile. Nici în cazul de față nu există excepții. Pacienții de la Lupeni așteaptă de zile întregi rezultatele testelor. Fie că sunt pozitive, dar în special dacă acestea sunt negative. Vor să ajungă acasă. Pe unii îi așteaptă copiii.
”Mai este o parte cu așteptatul acesta îndelungat al rezultatelor testelor. Ni s-a spus să facem presiuni să se pună în funcțiune aparatul de testare pe care îl are DSP-ul achiziționat. Pentru pacienți e greu să aștepți atâta timp după rezultate. Noi suntem departe de Deva și vin foarte greu rezultatele. Ultimele probe au fost prelevate în 27 și 28 aprilie. Ni s-a spus că și de la spital așteaptă rezultatele. Nimeni nu știe. Deja de atâta timp să tot așteptăm… Ne-au mai fost prelevate probe chiar în ziua de Paște și în 20 aprilie și toată lumea a ieșit pozitivă. Înainte de această testare am primit o altă schemă de tratament pentru COVID. Credem că nu a funcționat la nimeni, pentru că toți suntem pozitivi. Apoi ne-a schimbat tuturor tratamentul, fără să ne anunțe. Nu a existat o comunicare între cadrele medicale și pacienți. Medicii nu vin la vizite, păstrăm legătura cu ei doar telefonic. Vin doar asistentele și infirmierele”, a mai spus femeia diagnosticată cu noul coronavirus.
Noul coronavirus este extrem de contagios. Pacienții sunt închiși, la propriu, în saloane. Este o altă traumă prin care trec acești bolnavi.
”Suntem închiși cu cheia în saloane. Am înțeles că noi nu trebuie să mergem pe alte secții, dar politica asta mi se pare cam dură, ne simțim ca niște deținuți. Majoritatea lumii este conștientă de gradul de infecție, dar această atitudine este puțin dusă la extrem. Eu nu am avut niciun simptom, doar mi-am pierdut mirosul și gustul. Stăm aici cu toții și așteptăm. Toată lumea vrea să plece. Tot experimentul cu tratamentele astea despre care nu știm dacă sunt corecte, ne prelungesc șederea în spital. Am înțeles că marți au fost trimise rezultatele”, ne-a mai spus femeia, care trage un semnal de alarmă cu privire la timpul îndelungat în care sunt procesate testele.
