Mai puţin de 9% dintre copiii români săraci pot avea performanţe la şcoală
Sărăcia educaţională rămâne un cerc vicios aproape imposibil de spart, situaţie arătată şi de rezultatele ultimelor teste PISA, potrivit cărora doar 8,8% din copiii români din mediile socio-economice precare reuşesc să depăşească dezavantajul şi să performeze printre primii, a anunţat, vineri, organizaţia Salvaţi Copiii.
România a rămas printre cele doar opt ţări care nu au reuşit să administreze testarea pe calculator (alături de Argentina, Iordania, Liban, Moldova, Macedonia de Nord, Arabia Saudită şi Ucraina), ceea ce înseamnă, de pildă, că abilităţile de lectură digitală nu au putut fi măsurate, potrivit organizaţiei.
”Rezultatele PISA 2018 plasează România printre ţările care înregistrează o puternică legătură între statutul socio-economic al elevilor şi performanţele înregistrate de aceştia. De altfel, ţara noastră se numără printre statele pentru care rapoartele PISA 2018 recomandă intervenţii educaţionale în favoarea elevilor dezavantajaţi”, se arată în comunicat.
Aproximativ 19,7% dintre copii români trăiesc în deprivare materială severă – cea mai ridicată rată din UE, media UE fiind de 6,6%. În plus, peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie.
”Acest procent include persoanele ale căror venituri sunt mai mici de 60% din mediana veniturilor la nivel naţional (adică sub 750 lei/persoană/lună în 2018), incluzând prestaţiile sociale”, se arată în comunicat.
19,9% din populaţie, venituri sub pragul de sărăcie
În anul 2018, 19,9% din populaţie avea venituri sub pragul de sărăcie şi se aflase în aceeaşi situaţie în cel puţin doi din cei trei ani anteriori. În cazul copiilor, rata sărăciei persistente era de 33,2% în 2018.
”Dezavantajele sunt relevate şi la nivelul şcolilor. Astfel, în şcolile dezavantajate din ţara noastră, raportul elevi/cadru didactic este mai mare decât în cele avantajate – 14,68 elevi/cadru didactic versus 12,45 elevi/cadru didactic, în timp ce, la nivel OCDE, tendinţa este inversă (11,22 în şcolile dezavantajate şi 12,43 în cele avantajate)”, se arată în comunicat.
În Estonia, ţara europeană cea mai bine situată, raportul este de 9,42 elevi/profesor în şcolile dezavantajate şi 12,99 în cele avantajate.
”Rapoartele PISA 2018 indică şi alte diferenţe între şcolile avantajate şi cele dezavantajate din ţara noastră: proporţia cadrelor didactice cu studii masterale este de circa 40% în şcolile dezavantajate şi cu 25,5% mai mare în cele avantajate, iar consilierea şcolară este disponibilă în sub 30 de procente (27,1%) din şcolile dezavantajate faţă de circa 71% în cazul celor avantajate”, se arată în comunicat.
Organizaţia Salvaţi Copiii România atrage atenţia asupra faptului că, la ultimele două testări PISA, România a decis să nu colecteze o serie de date care ar fi prezentat o mare utilitate pentru analizarea unor factori de vulnerabilitate educaţională evidenţiaţi şi nivelul ţării noastre. Astfel, România nu a colectat date privind etnia sau mediul de provenienţă al elevilor, structura familiei sau date provenite de la părinţi. De asemenea, ţara noastră nu a completat baza de date obţinute în cadrul testării PISA cu notele obţinute de fiecare participant la evaluarea naţională.
”Accesul limitat la educaţie de calitate şi abandonul şcolar cronicizat în comunităţile dezavantajate au efecte perfide, pe termen lung, pentru că sărăcia se menţine şi ajunge să fie o moştenire care trece de la părintele care nu a mers la şcoală la copilul care, şi el, rămâne în afara sistemului de învăţământ”, atrage atenţia Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
news.ro
