MAI: Aproximativ 7.200 de angajaţi ai ministerului s-au pensionat de la începutul anului

Aproximativ 7.200 de angajaţi din structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI), s-au pensionat de la începutul anului până în 14 septembrie, data până la care s-au aplicat prevederile legii pensiilor militare, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, precizând că deficitul de personal a ajuns la 23.000 de oameni.

Dintre cele aproape 7.200 de pensionări, 4.000 au fost de la Poliţia Română, 1.100 de la Jandarmerie, 700 de la Poliţia de Frontieră, 680 de la Pompieri, iar restul de la alte structuri ale MAI.

Monica Dajbog a precizat că deficitul de personal s-a accentuat constant încă din 2015, ajungând în prezent la 23.000 de oameni.

„Practic, funcţionăm cu 85% din numărul de funcţii – din 150.000 de posturi, fiind în plată aproximativ 127.000”, a subliniat Dajbog.

Potrivit purtătorului de cuvânt, în anul 2015 au fost angajaţi 1.700 de oameni şi s-au pensionat 3.000, în timp ce în 2016 au fost angajaţi 5.000 de oameni şi s-au pensionat 12.500, iar anul acesta s-au făcut 5.300 de angajări şi au ieşit la pensie 8.000 de oameni, dintre care 7.200 cu drept la pensie.

„Este evident că orice pierdere de personal, în condiţiile unui deficit consistent, deja existent în sistem, se reflectă în activitatea Ministerului. Însă asta nu înseamnă că instituţiile din MAI – Poliţia, Jandarmeria, Poliţia de Frontieră sau Pompierii – nu îşi desfăşoară misiunile de zi cu zi cu responsabilitate şi eficienţă”, a spus Monica Dajbog, dând exemplu faptul că infracţionalitatea la nivel naţional nu a crescut, ci este în scădere.

Purtătorul de cuvânt al MAI a adăugat că au fost luate măsuri pentru reducerea deficitului de personal, fiind aprobat un pachet de măsuri în acest sens, inclusiv pentru întărirea autorităţii poliţistului.

Astfel, au fost suplimentate locurile din şcolile de agenţi şi subofiţeri, urmând să fie pregătite două promoţii în fiecare an, alternând perioadele de scoală cu cele de practică, iar perioada de şcolarizare a fost redusă de la doi ani la un an.

„În acest fel vom avea anual între 2.800 şi 5.600 de agenţi şi subofiţeri care vor termina şcolile noastre, faţă de 1.500 în prezent. Cele două promoţii se vor afla în şcoală şi în practică în mod alternativ. Astfel, când o promoţie se află în şcoală pentru pregătirea teoretică, cealaltă se va afla în practică la unităţile operative”, a spus Monica Dajbog.

De asemenea, mai exemplifică ea, creşterea cifrei de şcolarizare va permite ca încadrarea din sursă externă să se facă doar pentru ocuparea acelor funcţii specializate pentru care nu este asigurată pregătirea în şcolile ministerului.

„Primul efect va fi acela că promoţia de agenţi 2017-2018 va absolvi mai devreme, respectiv în decembrie anul acesta, iar din ianuarie 2018 aproape 1.500 de noi angajaţi vor intra în serviciu. Următorul examen de admitere pentru şcolile de agenţi şi subofiţeri va fi organizat în luna ianuarie 2018”, a subliniat Dajbog.

Reprezentantul MAI a mai spus că va fi consolidat nivelul de pregătire al poliţiştilor, absolvenţii putând urma cursuri de pregătire tactică, precum cele organizate în ultimele trei luni la nivelul Poliţiei Capitalei, fiind în desfăşurare şi la nivelul judeţelor.

În ceea ce priveşte autoritatea personalului ministerului, în prezent există propuneri care sunt în consultare internă la nivelul ministerului, fiind vorba de transparentizarea unor proceduri prin introducerea lor în legea de funcţionare şi organizarea a Poliţiei, pentru a fi cunoscute şi de cetăţeni şi pentru a evita astfel interpretările sau suspiciunile de abuz.

Alte măsuri propuse în acest sens se mai referă la sancţionarea mai drastică a refuzului de legitimare, iar împiedicarea poliţistului de a pune în aplicare o procedură legală precum legitimarea sau conducerea la secţie a unui cetăţean, precum şi folosirea de cuvinte sau gesturi jignitoare sau obscene la adresa poliţiştilor, să devină infracţiune.

„E dreptul cetăţenilor să comenteze, însă nu e normal ca aceste persoane de pe margine să intervină în acţiunea poliţiei şi să împiedice punerea în aplicare a legii. Interacţiunea dintre cetăţean şi poliţist nu trebuie să se transforme niciodată într-o negociere a legii. Propunerea este ca acele persoane care obstrucţionează un poliţist să aplice o procedură legală să fie sancţionate penal”, a explicat Monica Dajbog.

Alte propuneri mai vizează şi stabilirea la nivel de lege a regulilor de intervenţie ale poliţistului, întrucât puţini oameni ştiu ce drepturi şi obligaţii au poliţiştii.

„Asta pentru că procedurile de intervenţie nu sunt accesibile cetăţenilor. Fără a face foarte clare şi cunoscute drepturile şi obligaţiile poliţistului, dar şi ale cetăţeanului în raport cu acesta, vor exista întotdeauna suspiciuni de abuz. De aceea, o serie de proceduri cum ar fi: legitimarea, încătuşarea, conducerea la sediul poliţiei, vor fi introduse în Legea de organizare şi funcţionare a Poliţiei Române”, a spus Dajbog.

De asemenea, vor fi stabilite instrumente de protecţie fizică şi juridică a poliţiştilor şi vor fi reglementate regulile de utilizare a forţei fizice şi a mijloacelor din dotare.

În ceea ce priveşte continuarea comiterii unor fapte, cu ignorarea avertismentului poliţiştilor, în cazul scandalurilor, ministerul propune să devină infracţiune.

„Sunt situaţii când un bloc întreg sună la 112 pentru a interveni poliţiştii, iar după ce aceştia constată o contravenţie şi aplică o amendă, scandalul continuă. În astfel de cazuri, oamenii care au apelat la poliţie au convingerea că autoritatea statului nu se poate impune în faţa unora care nu au nicio jenă de a-i deranja pe toţi ceilalţi. Mulţi dintre cei care organizează petreceri sau nunti în stradă preferă aplicarea repetată a unor amenzi, în locul încetării activităţii; din punctul lor de vedere, câteva sute sau mii de lei sunt nesemnificative şi sunt chiar mulţumiţi că răspund doar contravenţional”, a explicat reprezentantul MAI, care a spus că astfel de acţiuni ar trebui sancţionate mai drastic.

Toate aceste propuneri, dar şi altele venite din partea sindicatelor vor fi discutate începând de luni în grupuri de lucru alcătuite din specialişti din MAI şi reprezentanţi ai sindicatelor.

Purtătorul de cuvânt a amintit şi de propunerile trimise deja Ministerului Justiţiei în ceea ce priveşte modificarea legilor justiţiei, în sensul creşterii sancţiunilor pentru ultraj şi pentru uciderea unui poliţist.

O altă măsură propusă de ministerul de Interne pentru creşterea autorităţii poliţistului se referă la achiziţionarea de echipamente de protecţie pentru poliţişti.

„După tragedia de la Suceava majoritatea poliţiştilor au acuzat lipsa unor elemente de protecţie. Acum, după rectificarea bugetară, vom discuta cu poliţiştii care sunt cele mai eficiente mijloace de protecţie – vestele anti-înjunghiere, pistoale cu electroşocuri sau alte astfel de mijloace”, a explicat Dajbog.

news.ro