Legenda corbului în imagini. Frescă unicat restaurată la Castelul Corvinilor

Povestea Corvinilor este de acum mai uşor de desluşit la Castelul Corvinilor, odată cu restaurarea frescei din Loggia Matia. Pe peretele „balconului” din aripa nordică a monumentului, vizitatorul zăreşte chipuri, contururi şi scene care te duc cu gândul la perioada când Castelul Corvinilor era un loc al domniţelor, al cavalerilor şi al comandanţilor de oşti care au pus Hunedoara pe harta Europei.

„Această frescă de la etajul Loggiei Matia a fost descoperită la sfârşitul secolului al XIX-lea de către Arányi Lajos. Acesta a presupus un apetit pentru cultură a Regelui Matia şi a început îndepărtarea unor straturi de tencuială. Astfel a identificat existenţa unor fresce la acest etaj”, povesteşte Sorin Tincu, directorul Muzeului Castelul Corvinilor.

Importanţa ei este incontestabilă. În primul rând, este singura frescă laică de secol 15 care se păstrează într-o stare atât de bună în Transilvania.

Pictura vorbeşte însă frumos peste timp. Fresca apare pe peretele cu ferestre al loggiei, deasupra şi între cele trei deschideri semicirculare. De la dreapta la stânga, prima scenă arată silueta unui bărbat cu mâna ridicată în poziţie de chemare şi reprezentarea unei copile care poartă un măr cu o cruce deasupra. Se crede că este momentul în care cei doi se întâlnesc. Mărul, simbol al regatului maghiar, indică importanţa personajului.

Siluetele şi culorile, gesturile şi simbolurile spun o poveste care trebuie luată în seamă: „Loggia este decorată cu o frescă despre care, la începutul secolului 20, se spunea că ar avea legătură cu originile regale ale lui Iancu de Hunedoara. Avem trei personaje centrale.

Scena din partea dreaptă are reprezentat un personaj masculin care, în mână, ţine un inel şi, în partea stângă, avem un personaj feminin care adoptă o poziţie de refuz. Pe stâlpul din mijloc avem reprezentată o pasăre care ar putea să fie corbul, elementul central al blazonului familiei Corvinilor.

În următoarea scenă apare un chip feminin şi altul masculin – în dreapta e un bărbat care are o poziţie de refuz şi în stânga este o domniţă cu o maramă în jurul capului şi care ţine în mână un cerc de care ar fi prinse două inele. Pe stâlpul de lângă această scenă, apare imaginea unui băiat blond care ar fi rezultatul iubirii dintre cei doi. Aceste personaje au fost interpretate ca fiind Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei cu Elisabeta Mărgineanu, mama lui Iancu de Hunedoara, personaj care ar fi reprezentat de băieţelui blond”, povesteşte muzeograful Ioan Bodochi.

Dacă în scena a doua bărbatul ţine un inel şi jură credinţă cu mâna pe inimă, în timp ce femeia îl respinge, în scena următoare, detaliile „întorc” povestea: în cel de-al treilea cadran, bărbatul este reprezentat refuzând femeia cu amândouă mâinile îndreptate către ea. Purtarea scufiei indică că aceasta e însărcinată, iar cercul cu inele poate fi simbolul căsătoriei promise, dar acum refuzate.

Copilul identificat cu Iancu de Hunedoara are un măr identic cu cel din prima scenă şi arată către personajul masculin din ultimul cadran. Băieţelul l-ar arăta astfel pe tatăl real, considerat a fi Sigismund de Luxemburg.

Ultima reprezentare e a unei scene de vânătoare unde un personaj masculin poartă o lance de vânătoare. Acesta ar fi Matia Corvin.

Povestea spusă de frescă se potriveşte de minune cu cea mai cunoscută legendă a Castelului Corvinilor, cea a corbului, pasăre care apare în una dintre imagini. Poartă în plisc o flamură cu o inscripţie. Cercetătorii au reuşit să desluşească doar un fragment de cuvânt „thecus”, motiv pentru care nimeni nu a reuşit să înţeleagă mesajul.

Scenele medievale par legate însă de „Legenda corbului”. „Una dintre variante ne spune că Sigismund de Luxemburg, într-una din călătoriile sale, se opreşte undeva, în Ţinutul Haţegului, unde se îndrăgosteşte de frumoasa Elisabeta Mărgineanu. Rodul iubirii dintre cei doi este Iancu de Hunedoara, dăruit de rege cu un inel de aur cu însemnele regale, care demonstra originile de seamă ale micuţului. Mânat de circumstanţe, regele o căsătoreşte cu Voicu, cavalerul său de curte. Aceştia s-ar fi mutat în Ţara Românească unde de altfel se naşte micuţul Iancu.

Din nefericire, Voicu moare la scurt timp şi Elisabeta este obligată să se reîntoarcă în Ţara Haţegului la fratele ei, Gaspar. În timpul unei partide de vânătoare, un corb reuşeşte să fure inelul valoros din mâna micuţului. La strigătele disperate ale acestuia, unchiul său, un foarte bun ţintaş, reuşeşte să doboare corbul cu o săgeată şi să recupereze inelul cu care ulterior Iancu de Hunedoara se poate prezenta la curtea regelui Ungariei pentru a-şi dovedi regalitatea.

Legenda spune că acum familia ar fi fost înnobilată şi ar fi primit ca blazon tocmai corbul, reprezentat cu aripile uşor întredeschise şi care, în cioc, ţine un inel de aur”, spune muzeograful. Numele familiei Corvinilor provine din latinescul „corvus”, care înseamnă „corb”. În Evul Mediu, această pasăre simboliza înțelepciunea și longevitatea.

Frescele din Loggia Matia nu sunt la prima restaurare, explică Sorin Tincu: „S-a mai intervenit la începutul secolului 20 şi, prost, în perioada comunistă. Lucrările de restaurare actuale au constat în îndepărtarea mortarelor cu ciment realizate în anii 60, precum şi un întreg tratament la care a fost supus stratul pictat, astfel încât turiştii care vin astăzi la Castelul Corvinilor pot admira în condiţii mult mai bune aceste scene.

În concepţia lui István Möller, restauratorul castelului de la începutul secolului 20, imaginile ar reprezenta posibila descendenţă regală a lui Ioan de Hunedoara. În momentul de faţă, în spaţiile care lipsesc din această frescă au fost montate mortare mai prietenoase, pe bază de var, care sunt în armonie cu cele de epocă.”

Lucrările au fost realizate de specialişti recunoscuţi în domeniu. S-a muncit cu atenţie aproape două luni, iar rezultatul stârneşte uimirea nu doar a turiştilor, ci şi a istoricilor. Unul dintre primii oameni care au văzut fresca restaurată este chiar preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, la vizita recentă de la Castel Corvinilor: „Am rămas impresionat să văd – ghidat de domnul director şi colegii domniei sale – să văd ce progrese s-au mai făcut, ce reprezintă fresca asta frumoasă dezvelită aici.

„(…) Sunt emoţionat să mă aflu în acest castel de câte ori vin. Şi am venit de multe ori, de pe vremea când eram elev. Am fost impresionat şi ca student şi nu încetez să mă minunez de cea mai frumoasă construcţie gotică laică nu doar de pe fostul teritoriu al Ungariei nordice care avea cam 350 de mii de kilometri pătraţi. E cea mai frumoasă construcţie gotică din acest areal sud-est european. Altele nu mai sunt. Au avut grijă otomanii să frângă tot. (…) A rămas această relicvă excepţională şi faptul că ea este şi după o sută şi de ani de la Marea Unire e şi un merit uşor al acestui stat amărât (…) care se cheamă România”

Planurile administraţiei monumentului nu se opresc aici – în curând, echipa de restauratori va lua în lucru Sala Dietei. Mai mult, Loggia Matia îşi va recăpăta farmecul de odinioară: „Dorim repictarea frescelor existente mai demult pe peretele Camerei de Aur, la intersecţia tavanului cu zidul de sprijin. Aici exista o întreagă galerie de blazoane, având ca element central blazonul Corvinilor, toate acestea fiind urmate de animale fantastice, oameni sălbatici şi motive vegetale.

În momentul de faţă această frescă nu mai există, a dispărut pentru că a fost decapată la începutul secolului 20, în cadrul unei restaurări. Sunt planuri pe termen mediu prin care ne dorim să recreăm scenele care împodobeau acest perete pentru a intra în armonie cu zidul exterior unde fresca este adecvat restaurată”, spune directorul Sorin Tincu.

Fresca de pe peretele Camerei de Aur reprezenta o serie de blazoane ale unor mari demnitari ai regatului maghiar (Hededvári, Garai, Forgach, Csáky, Bánffy-Losonczi, Alsó-Lendvai-Bánffy, Corvin, Széchy), alături de stema regatului şi alte reprezentări.

În prezent la Castelul Corvinilor se derulează mai multe lucrări de reabilitare și conservare în baza unei finanțări europene în valoare de 5 milioane de euro.

Restaurarea frescei din Loggia Matia face parte din acest proiect. Loggia Matia este construită în secolul 15 şi este considerată primul edificiu renascentist care s-a păstrat în Transilvania.

 

Laura OANA