Legea privind statutul aleşilor locali este neconstituţională, a decis CCR
Curtea Constituţională a admis, marţi, sesizarea PNL şi PMP asupra modificărilor aduse legii privind statutul aleşilor locali. Conform acestor modificări, mandatul primarilor, consilierilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene nu încetează în cazul în care partidul pe listele căruia au fost aleşi fuzionează cu o altă formaţiune politică.
CCR a dezbătut obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către 80 de parlamentari ai PMP, PNL şi deputaţi neafiliaţi asupra legii pentru modificarea Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a declarat pentru News.ro că sesizarea PMP şi PNL a fost admisă.
Curtea Constituţională a admis cu unanimitate de voturi obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt neconstituţionale.
Liderul PMP, Eugen Tomac, declara că actul normativ este nedemocratic şi anticonstituţional.
”Adoptarea unei legi care să le asigure mandatul primarilor, consilierilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene chiar şi în cazul în care partidul pe listele căruia au fost aleşi fuzionează cu o altă formaţiune politică este una abuzivă, inspirată din idiologia totalitară şi are o singură ţintă – PMP”, declara preşedintele PMP, Eugen Tomac.
El spunea că PSD a modificat această lege cu un singur scop: împotriva PMP, pentru ca PSD să recupereze consilierii UNPR, deveniţi PMP după fuziune.
„Sunt convins că, prin această sesizare la CCR, se încheie şi povestea fuziunii între PMP şi UNPR. Cei din UNPR şi-au epuizat toate căile de atac, deşi în urmă cu doi ani am avut un Congres de fuziune adoptat în unanimitate. Mulţi dintre foştii lideri UNPR, văzând că nu şi-au îndeplinit obiectivele de a ajunge în Parlament prin PMP, au denunţat fuziunea, lucru care a creat dificultăţi în procesul de absorbţie a UNPR, iar ulterior au negociat cu cei din PSD ca actuala majoritate să dea o lege cu dedicaţie împotriva PMP. A (..) unt convins că CCR nu se va compromite şi va judeca corect ceea ce am contestat noi, pentru că nu se poate modifica o voinţă a două partide printr-o lege dată cu scopul de a mai racola nişte aleşi locali. Pentru PSD este suficient că şi i-a luat înapoi pe foştii UNPR-işti din Parlament pe listele PMP, ceilalţi colegi trebuie să rămână acolo unde sunt, să continuie activitatea în cadrul PMP. (…) Se încalcă legea partidelor parlamentare, cât şi principiul democratic de asociere între partide. Atâta timp cât a existat o voinţă unanimă exprimată de două entităţi politice, nu poate veni statul şi spune că nu este în regulă ce am decis”, afirma Eugen Tomac.
În 20 iunie, Senatul – în calitate de for decizional – a adoptat o iniţiativă legislativă prin care mandatul primarilor, consilierilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene nu încetează în cazul în care partidul pe listele căruia au fost aleşi fuzionează cu o altă formaţiune politică.
Proiectul de lege modifică Legea 393/2004 privind statutul aleşilor locali, în sensul în care calitatea de consilier local sau de consilier judeţean, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, nu încetează dacă acesta pierde calitatea de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă de competitor electoral a fost ales, cu excepţia partidelor politice care au fuzionat, situaţie în care consilierul devine independent. În forma actuală a legii, articolul 9 prevede: ”Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: h1 )pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales”.
De asemenea, un alt amendament adus de PSD, la articolul 15, prevede: „calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă de competitor electoral a fost ales, cu excepţia partidelor politice care au fuzionat, situaţie în care primarul devine independent”.
news.ro
