Legea privind etichetarea produselor care conţin acizi graşi trans-nesaturaţi şi reducerea acestora la maximum 2% din conţinutul alimentelor, adoptată de Senat

Senatul a adoptat marţi, cu unanimitate de voturi, o iniţiativă legislativă depusă în luna martie de USR care introduce obligativitatea etichetării produselor alimentare procesate care conţin acizi graşi trans-nesaturaţi (AGTN) precum şi reducerea acestor aditivi la maximum două grame la suta de grame de uleiuri sau grăsimi, motivând că acest lucru ar duce la reducerea mortalităţii cu 2.000 – 2.500 de persoane pe an.

Potrivit iniţiativei USR, adoptată de Senat, operatorii din sectorul alimentar au obligaţia ca ”în produsele alimentare prelucrate, conţinutul de AGTN să nu depăşească 2 grame/100 de grame de ulei sau de grăsime din conţinutul acestora”.

De asemenea, operatorii din sectorul alimentar au obligaţia să se asigure că ”în produsele «libere de AGTN», conţinutul de AGTN să nu depăşească 0,5 grame/100 de grame de ulei individual sau grăsime individuală din produsul finit”.

Nu în ultimul rând, prin legea iniţiată de USR, operatorii din sectorul alimentar vor fi obligaţi ”să eticheteze produsele alimentare care conţin AGTN cu informaţii privind cantităţile de AGTN, exprimate în grame/100 de grame de ulei sau de grăsime individuale din produsul finit”.

Proiectul de lege a fost iniţiat de medicul Adrian Wiener, care este şi senator USR, şi a fost semnat de alţi 16 parlamentari ai formaţiunii conduse de Nicuşor Dan.

Potrivit lui Wiener, în Uniunea Europeană 50.000 oameni mor anual strict din cauza aditivării alimentelor cu acizi graşi trans-nesaturaţi.

”Rezultatul net îl estimăm ca fiind în jur de 2.000 – 2.500 de decese evitabile în fiecare an în România. Această cifră rezultă dintr-un studiu de impact făcut în cele cinci ţări din Europa care au considerat că trebuie să prevadă unilateral pe teritoriul lor limitarea poluării alimentare cu aceşti produşi. În Danemarca, de exemplu, scăderea mortalităţii constatată după implementarea legii este de 4%. În România impactul probabil va fi mult mai mare datorită faptului că accesul la tratamente moderne în ceea ce priveşte inima este mult mai redus decât în alte ţări”, a explicat Adrian Wiener.

Senatul este primă Cameră sesizată în acest caz, urmând ca for decizional să fie Camera Deputaţilor.

 

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *