Lacuri subterane cu apă lichidă, descoperite pe Marte
Trei lacuri subterane cu apă lichidă au fost detectate în apropierea polului sudic al planetei Marte, scrie BBC, care precizează că cercetătorii au confirmat de asemenea existenţa a unui al patrulea lac, despre prezenţa căruia aveau bănuieli din 2018.
Apa lichidă este vitală pentru biologie, astfel că descoperirea va fi de interes pentru cercetătorii care studiază dacă există viaţă în altă parte din Sistemul Solar.
Despre lacurile de pe Marte se crede că sunt extrem de sărate, ceea ce ar face dificil pentru orice vietate să supravieţuiască.
Atmosfera rarefiată a planetei face ca prezenţa apei lichide la suprafaţă să fie aproape imposibilă. Însă ea poate rămâne în formă lichidă în subteran.
Cea mai recentă descoperire a fost posibilă prin folosirea datelor obţinute de un instrument radar de pe Mars Express al Agenţiei Spaţiale Europene, care orbitează planeta Marte din decembrie 2003.
În 2018, oamenii de ştiinţă au folosit date colectate de radarul Marsis pentru a raporta semne ale unui lac subteran cu diametru de 20 de kilometri, localizat la o adâncime de 1,5 km în zona polului sudic al Marte.
Acea descoperire a fost bazată pe 29 de observaţii colectate de Marsis între 2012 şi 2015. Acum, echipa – formată în mare parte din aceiaşi cercetători de la studiul din 2018 – a analizat o bază de date mult mai mare, de 134 de profiluri radar adunate între 2010 şi 2019.
„Am descoperit trei noi zone strălucitoare”, a spus Elena Pettinelli de la Universitatea Roma Tre din Italia, co-autor al studiului. „Lacul principal este înconjurat de corpuri mai mici de apă lichidă, dar din cauza caracteristicilor tehnice ale radarului şi a distanţei până la suprafaţa Marte nu am putut determina cu certitudine dacă sunt conectate”.
Echipa a împrumutat o tehnică folosită în mod obişnuit în investigaţii radar asupra lacurilor subglaciare din Antarctica, Canada şi Groenlanda, adaptând metoda la analiza datelor de pe Marte.
„Interpretarea care stabileşte cel mai bine toate dovezile disponibile este că reflexiile de intensitate mare vin de la mase extinse de apă lichidă”, a explicat co-autorul Sebastian Lauro de la aceeaşi universitate.
Cercetătorii cred că apa lichidă conţine mari concentraţii de săruri dizolvate. Aceste săruri chimice pot, în mod semnificativ, să scadă punctul de îngheţ al apei.
Experimente recente au arătat că apa care conţine săruri de magneziu dizolvate şi perclorat de calciu poate rămâne lichidă până la temperaturi de -123 de grade Celsius.
Dacă viaţa ar putea supravieţui în aceste condiţii depinde de cât de sărate sunt aceste rezerve de apă marţiene.
news.ro
