Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, în care a apreciat că ”comemorarea victimelor şi combaterea încercărilor frecvente de reabilitare a criminalilor, fundamentale pentru sănătatea democraţiei”. ”Pandemia de COVID-19 a declanşat, la nivel global, nu doar o criză sanitară, ci şi o criză a neîncrederi”, a afirmat şeful statului.

Prezentăm integral mesajul preşedintelui:

”În octombrie 1941, Traian Popovici, primar al oraşului Cernăuţi, a fost martorul deportării evreilor români din Bucovina: «Mi-am dat seama că s-a pus în mişcare roata nenorocului lor», avea să-şi amintească cel care a salvat de la moarte mii de evrei. El a fost o lumină într-o epocă a întunericului. Opoziţia lui făţişă a izvorât din dorinţa de a-şi ajuta aproapele: «de a nu ceda curentului, de a mă împotrivi lui, de a fi stăpân pe voinţa mea, de a înfrunta pe cei mari, de a fi cu un cuvânt om».

Nu toţi evreii bucovineni şi basarabeni au avut însă şansa miraculoasă a celor salvaţi de Popovici. În deportările forţate organizate de regimul mareşalului Ion Antonescu, 120.000 de evrei români au fost alungaţi în Transnistria. Obligaţi să-şi părăsească locuinţele, jefuiţi, torturaţi, ei au fost nimiciţi de gloanţe, boli, frig şi foame. Pe drum, precum şi dincolo de Nistru, au murit mai multe zeci de mii. A fost un genocid de proporţii inimaginabile.

Astăzi aducem un pios omagiu victimelor Holocaustului şi îi onorăm pe supravieţuitori, condamnând, cu fermitate, aceste atrocităţi care au mutilat, pentru totdeauna, istoria noastră. În numele tuturor românilor, afirm cu tărie că nu vom uita niciodată victimele inocente şi ne angajăm, totodată, să nu mai permitem repetarea unei asemenea tragedii.

Dorinţa însă nu este niciodată de-ajuns pentru a împiedica răul. Eşecul de a ne aminti istoria aşa cum a fost are consecinţe triste. Din păcate, deşi România a făcut progrese extraordinare în ceea ce priveşte recuperarea memoriei Holocaustului, asistăm de ani buni la campanii groteşti de reabilitare publică a unor figuri sinistre ale „trecutului negru”, oameni de cultură, politicieni sau militari care, prin ideile şi faptele lor, au condus la înjosirea, batjocorirea şi asasinarea unor semeni. Cei care vor să şteargă Holocaustul din istorie, precum şi cei care încearcă să-i exonereze de vină pe criminali sunt complici la acest rău îngrozitor. Nu vom înceta niciodată să-i condamnăm pe cei care au sădit ura şi au săvârşit crime şi nu vom mai pleca tăcuţi capul niciodată în faţa răului.

Ura reînnoită este flagelul vremurilor noastre. Pandemia de COVID-19 a declanşat, la nivel global, nu doar o criză sanitară, ci şi o criză a neîncrederii, generată de propagarea ştirilor false şi a teoriilor conspiraţiei, de promovarea mesajelor de ură şi a discursurilor eurosceptice şi xenofobe, de manipulare, de exacerbarea antisemitismului. Nu există risc mai mare de a fragiliza democraţia decât acceptarea pasivă a tuturor acestor maladii ale lumii contemporane.

În faţa unor asemenea pericole, apelul la trecutul neromanţat poate fi şansa redescoperirii valorilor europene perene: toleranţa, respectul pentru diversitate, responsabilitatea. Să nu ne lăsăm prinşi în capcana ignoranţei, a discursurilor populiste, să nu rămânem tăcuţi în faţa tentativelor de rescriere a istoriei şi de negare a adevărului. Să rămânem, de asemenea, vigilenţi şi fermi în lupta cu antisemitismul, intoleranţa, extremismul şi populismul.

Istoria oricărei naţiuni este o colecţie de lumină şi întuneric. Depinde doar de noi să putem arăta generaţiilor viitoare că România nu mai poate schimba istoria, dar că lecţiile istoriei au schimbat în bine, pentru totdeauna, România”.

news.ro