Iohannis cere Parlamentului reexaminarea Legii educaţiei
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, joi, o cerere de reexaminare asupra Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, care vizează intervenţii legislative privind înfiinţarea, reorganizarea şi desfiinţarea unor formaţiuni de studiu, precum şi modalităţile de realizare şi prezentare a rapoartelor privind starea învăţământului preuniversitar şi universitar, el considerând că actul normativ conţine neclarităţi, fiind incomplet în reglementare. Şeful statului contestă prevederile referitoare la predarea în limba maternă a unei minorităţi naţionale, el arătând că a fost introdus termenul „minoritate lingvistică”, care nu este definit.
În cererea de reexaminare trimisă Parlamentului, Iohannis arată că art. 61 prevede: „(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale sau lingvistice, efectivele formaţiunilor de studiu se organizează, înfiinţează şi funcţionează astfel: a) înfiinţarea de noi formaţiuni de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale sau lingvistice, cu efective mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege se poate realiza la cerere în condiţiile legii; b) reorganizarea, desfiinţarea formaţiunilor de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale sau lingvistice existente, se poate realiza cu avizul conform al Ministerului Educaţiei Naţionale, Comisiei de învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale, aflat în coordonarea Departamentului de Relaţii Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi/sau al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României; c) în situaţii excepţionale, formaţiunile de preşcolari sau de elevi pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale şi lingvistice pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea direcţiei pentru minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, pe baza unei propuneri justificate din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1).”
Şeful statului argumentează că a fost a introdus un nou termen – minorităţi lingvistice, în condiţiile în care acest act normativ face referire doar la sintagma „minorităţi naţionale”, cea de minoritate lingvistică nefiind definită, iar această sintagmă nu este definită nici în conţinutul legii supuse reexaminării. „Aşadar, în scopul prevenirii oricăror probleme în aplicarea normei, considerăm că se impune reexaminarea acesteia de către Parlament, sub aspectul stabilirii cu exactitate a noţiunii de minoritate lingvistică”, arată Iohannis.
Preşedintele mai spune că legea este incompletă şi poate crea neclarităţi în aplicare, întrucât noua reglementare nu este corelată cu alte dispoziţii.
„Un exemplu în acest sens sunt prevederile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 referitoare la organizarea şi funcţionarea la cererea părinţilor, tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu predare în limba română sau în limbile minorităţilor naţionale. Mai mult, referitor la reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar se enumeră instituţiile care pot avea iniţiativa şi precizează că în situaţia unor „opinii divergente cu privire la procesul de reorganizare, Ministerul Educaţiei Naţionale decide cu privire la procesul de reorganizare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare” (art. 221 alin. (4) din Legea nr. 1/2011)”, mai arată şeful statului în cererea de reexaminare trimisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.
El mai spune că prin procedura privind înfiinţarea, reorganizarea şi desfiinţarea formaţiunilor de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale sau lingvistice, se stabileşte o altă procedură de organizare a formaţiunilor de studiu respective, ceea ce intră în contradicţie cu prevederile art. 221 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 care stabileşte că: „Ministerul Educaţiei Naţionale prin direcţiile de specialitate competente, precum şi prin Direcţia Minorităţi, în cazul unităţilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, stabileşte şi propune ARACIP, pentru situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. e) şi la alin. (4), unităţile de învăţământ care intră în proces de reorganizare.”
Mai mult, noile prevederi privind programele de studiu în limba maternă sunt în contradicţie şi cu unele prevederi care reglementează condiţiile referitoare la desfăşurarea învăţământului pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale. Astfel, potrivit art. 45 alin. (6) din Legea nr. 1/2011: „în cazul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în municipiu, oraş sau comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi. ”
„În lipsa unor clarificări ale conceptelor folosite şi ale metodologiilor de înfiinţare, reorganizare şi desfiinţare ale programelor vizate, considerăm că această nouă reglementare este de natură să creeze confuzii pentru cei responsabili de aplicarea cadrului normativ, ceea ce poate genera consecinţe negative asupra calităţii învăţământului, în detrimentul beneficiarilor sistemului educaţional şi al societăţii”, adaugă preşedintele.
news.ro
