Iohannis: Asistăm la o încercare de a slăbi puterea procurorilor şi a-i subordona politicului
Procurorul general Augustin Lazăr a prezentat bilanţul de activitate al Ministerului Public pe 2017, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, în timp ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a participat. Potrivit raportului de bilanţ, peste 1,7 milioane de dosare au avut de soluţionat procurorii Parchetului General anul trecut, din care au fost rezolvate peste 530.000 de cazuri. În aceste dosare, aproape 60.000 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, din care aproape 4.000 de inculpaţi minori. Preşedintele Klaus Iohannis a spus, în discursul său, că a devenit un obicei în România să se dezbată statutul procurorului, invocându-se frecvent articolul din Constituţie potrivit căruia procurorii se află sub autoritatea ministrului Justiţiei. El a arătat că acest lucru nu înseamnă însă că procurorii sunt în subordinea ministrului Justiţiei şi că se face deliberat o confuzie între cele două sensuri, pentru a se impune un control asupra procurorilor. „Este doar o încercare de a slăbi puterea procurorilor şi a-i subordona politiciului, fapt inacceptabil”, a mai spus Iohannis. De asemenea, şeful statului a arătat că „românii nu îşi doresc ca infractorii să facă legea şi magistraţii să fie subordonaţi politicului”, iar „o Românie puternică nu poate fi construită pe nisipuri mişcătoare”.
„Vă felicit pentru activitatea derulată cu succes în anul care s-a scurs. Ministerul Public are un rol constituţional foarte bine definit. Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societăţii şi un apărător atât al ordinii de drept, cât şi al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Alăturarea acestor atribuţii nu este întâmplătoare. În virtutea lor, procurorul se bucură de statutul de magistrat. Imparţialitatea, integritatea şi profesionalismul procurorului îl fac pe acesta responsabil de corecta şi completa instrumentare a dosarelor, cu deplina respectare a drepturilor civile ale tuturor celor implicaţi în procesul penal”, a afirmat Iohannis.
El a spus că a devenit un obicei în România să se dezbată statutul procurorului, invocându-se frecvent articolul din Constituţie care stabileşte că activitatea procurorilor se desfăşoară sub autoritatea ministrului Justiţiei.
„Vreau să fiu foarte clar aici: sintagma din Constituţie este «sub autoritatea ministrului Justiţiei», şi în niciun caz «în subordinea ministrului Justiţiei». Se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de Legea Fundamentală. Este doar o încercare de a slăbi independenţa procurorilor şi de a legitima supunerea lor faţă de voinţa politicului, fapt inacceptabil.”, a declarat Iohannis.
El a mai spus că observăm în unele discursuri politice o tot mai mare grijă faţă de soarta unor condamnaţi penal.
„Observăm în unele discursuri politice şi mediatice o tot mai mare grijă faţă de soarta unor inculpaţi şi condamnaţi penal, care sunt evident deranjaţi că sistemul judiciar îşi face treaba în ceea ce îi priveşte, tulburându-le liniştea şi afectându-le bunăstarea. Se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societăţii. Dimpotrivă, procurorii sunt de aceeaşi parte a baricadei cu cei care vor aplicarea legii, iar de cealaltă parte se află câţiva indivizi certaţi cu legea, care au tot interesul să decredibilizeze justiţia. Să fim bine înţeleşi: Constituţia României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la linişte al celor care încalcă legea. Legea Fundamentală prevede explicit că «nimeni nu este mai presus de lege», că «cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări»”, a declarat Iohannis.
El a mai spus că este obligatorie existenţa unui cadru normativ clar şi predictibil, astfel încât magistraţii să nu fie supuşi unor comenzi din partea unei majorităţi politice.
„Magistraţii sunt cei chemaţi să se asigure că aceste dispoziţii constituţionale se aplică, astfel încât societatea românească să aibă certitudinea că democraţia se consolidează şi că viitorul său european nu este pus în pericol. Tocmai de aceea este obligatorie existenţa unui cadru normativ clar şi predictibil, în care orice magistrat îşi desfăşoară activitatea independent şi eficient, fără să fie supus vreunei comenzi din partea unei majorităţi politice conjuncturale şi vremelnice. În mod evident, asigurarea unui proces corect, înfăptuirea unei justiţii drepte, nevoia de locuri de detenţie care să asigure condiţii civilizate sunt de necontestat şi ţin de respectarea unor drepturi umane fundamentale. Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, care pot fi în mod cert îmbunătăţite, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea. În acest context, cu atât mai important este ca magistraţii să nu uite niciun moment rolul esenţial pe care îl au nu doar în înfăptuirea actului de justiţie, ci şi ca reper de responsabilitate şi moralitate în societatea românească. Dacă există erori, ele trebuie corectate cu celeritate. Dacă se fac greşeli, cei responsabili trebuie să fie traşi la răspundere, iar acolo unde se constată abuzuri, sancţiunile trebuie aplicate urgent şi cu severitate. Cea mai bună apărare împotriva oricăror încercări de denigrare a unei profesii este asigurarea unui standard înalt de etică şi profesionalism şi rezolvarea eficientă a acelor probleme punctuale care sunt inevitabile în orice domeniu”, a adăugat preşedintele Klaus Iohannis, la bilanţul Ministerului Public, la care ministrul Justiţiei nu a participat.
UPDATE – Iohannis, la bilanţul Ministerului Public: Asistăm la o încercare de a slăbi puterea procurorilor şi a-i subordona politiciului, fapt inacceptabil
„Vă felicit pentru activitatea derulată cu succes în anul care s-a scurs. Ministerul Public are un rol constituţional foarte bine definit. Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societăţii şi un apărător atât al ordinii de drept, cât şi al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Alăturarea acestor atribuţii nu este întâmplătoare. În virtutea lor, procurorul se bucură de statutul de magistrat. Imparţialitatea, integritatea şi profesionalismul procurorului îl fac pe acesta responsabil de corecta şi completa instrumentare a dosarelor, cu deplina respectare a drepturilor civile ale tuturor celor implicaţi în procesul penal”, a afirmat Iohannis.
El a spus că a devenit un obicei în România să se dezbată statutul procurorului, invocându-se frecvent articolul din Constituţie care stabileşte că activitatea procurorilor se desfăşoară sub autoritatea ministrului Justiţiei.
„Vreau să fiu foarte clar aici: sintagma din Constituţie este «sub autoritatea ministrului Justiţiei», şi în niciun caz «în subordinea ministrului Justiţiei». Se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de Legea Fundamentală. Este doar o încercare de a slăbi independenţa procurorilor şi de a legitima supunerea lor faţă de voinţa politicului, fapt inacceptabil.”, a declarat Iohannis.
El a mai spus că observăm în unele discursuri politice o tot mai mare grijă faţă de soarta unor condamnaţi penal.
„Observăm în unele discursuri politice şi mediatice o tot mai mare grijă faţă de soarta unor inculpaţi şi condamnaţi penal, care sunt evident deranjaţi că sistemul judiciar îşi face treaba în ceea ce îi priveşte, tulburându-le liniştea şi afectându-le bunăstarea. Se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societăţii. Dimpotrivă, procurorii sunt de aceeaşi parte a baricadei cu cei care vor aplicarea legii, iar de cealaltă parte se află câţiva indivizi certaţi cu legea, care au tot interesul să decredibilizeze justiţia. Să fim bine înţeleşi: Constituţia României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la linişte al celor care încalcă legea. Legea Fundamentală prevede explicit că «nimeni nu este mai presus de lege», că «cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări»”, a declarat Iohannis.
El a mai spus că este obligatorie existenţa unui cadru normativ clar şi predictibil, astfel încât magistraţii să nu fie supuşi unor comenzi din partea unei majorităţi politice.
„Magistraţii sunt cei chemaţi să se asigure că aceste dispoziţii constituţionale se aplică, astfel încât societatea românească să aibă certitudinea că democraţia se consolidează şi că viitorul său european nu este pus în pericol. Tocmai de aceea este obligatorie existenţa unui cadru normativ clar şi predictibil, în care orice magistrat îşi desfăşoară activitatea independent şi eficient, fără să fie supus vreunei comenzi din partea unei majorităţi politice conjuncturale şi vremelnice. În mod evident, asigurarea unui proces corect, înfăptuirea unei justiţii drepte, nevoia de locuri de detenţie care să asigure condiţii civilizate sunt de necontestat şi ţin de respectarea unor drepturi umane fundamentale. Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, care pot fi în mod cert îmbunătăţite, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea. În acest context, cu atât mai important este ca magistraţii să nu uite niciun moment rolul esenţial pe care îl au nu doar în înfăptuirea actului de justiţie, ci şi ca reper de responsabilitate şi moralitate în societatea românească. Dacă există erori, ele trebuie corectate cu celeritate. Dacă se fac greşeli, cei responsabili trebuie să fie traşi la răspundere, iar acolo unde se constată abuzuri, sancţiunile trebuie aplicate urgent şi cu severitate. Cea mai bună apărare împotriva oricăror încercări de denigrare a unei profesii este asigurarea unui standard înalt de etică şi profesionalism şi rezolvarea eficientă a acelor probleme punctuale care sunt inevitabile în orice domeniu”, a adăugat preşedintele Klaus Iohannis, la bilanţul Ministerului Public, la care ministrul Justiţiei nu a participat.
UPDATE – Iohannis, la bilanţul Ministerului Public: Românii nu îşi doresc ca infractorii să facă legea şi magistraţii să fie subordonaţi politicului
„Orice raport de activitate ne invită să privim către viitor. Trebuie găsite şi implementate măsuri pentru instrumentarea cauzelor, pentru reducerea numărului de dosare. Toate acestea pot contribui la consolidarea progresului făcut până acum de Ministerul Public. Cred că România are nevoie să dezvolte politice publice şi o legislaţie care să pună mai mult accent pentru educarea, în special a tinerilor, referitoare la încălcarea legii”, a declarat Iohannis.
Şeful statului a spus că „românii nu îşi doresc ca infractorii să facă legea şi magistraţii să fie subordonaţi politicului”, iar „o Românie puternică nu poate fi construită pe nisipuri mişcătoare”.
„Justiţia este un serviciu public, iar cetăţenii au aşteptări mari în acest sens de la magistraţi”, a mai spus şeful statului, care a dat asigurări că va rămâne „un susţinător ferm al unei justiţii independente şi funcţionale”.
UPDATE – Preşedintele CSM: Noi, magistraţii, nu trăim într-un glob de sticlă, suntem oameni cu o misiune fundamentală. Indiferent de poziţia socială pe care o ocupă cei reclamaţi, magistraţii trebuie să îşi facă datoria
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Camelia Marcu spune că magistraţii nu trăiesc într-un glob de sticlă, ci dimpotrivă, sunt oameni cu o misiune fundamentală de a clarifica aspectele cu care sunt investiţi. Marcu a subliniat faptul că, indiferent de poziţia socială pe care o ocupă cei reclamaţi, magistraţii trebuie să îşi facă datoria.
„Anul 2017 a fost un an dificil, cu multe provocări. Noi, magistraţii, nu trăim într-un glob de sticlă. Suntem oameni cu o misiune fundamentală. Magistraţii au datoria de a clarifica cu bună credinţă şi profesionalism aspectele cu care sunt investiţi”, a declarat Camelia Marcu miercuri, la prezentarea bilanţului Ministerului Public.
Ea a declarat că magistraţii trebuie să îşi facă datoria indiferent de poziţia socială pe care o ocupă cei reclamaţi.
„(…) Indifirent de poziţia pe care o ocupă cei reclamaţi, magistraţii trebuie să îşi facă datoria”, a mai spus Marcu.
UPDATE – Bilanţ Parchetul General: Anul trecut, procurorii au avut de soluţionat peste 1,7 milioane de dosare, din care au fost rezolvate peste 530.000; aproape 60.000 de inculpaţi au fost trimişi în judecată
Peste 1,7 milioane de dosare au avut de soluţionat procurorii Parchetului General anul trecut, din care au fost rezolvate peste 530.000 de cazuri, arată raportul de bilanţ pe anul 2017 prezentat, miercuri, de procurorul general Augustin Lazăr. În aceste dosare, aproape 60.000 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, din care aproape 4.000 de inculpaţi minori.
„Coordonatele majore ale activităţii procurorilor în anul 2017 au constat în volumul mare al cauzelor de soluţionat, complexitatea deosebită dată de obiectul şi natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale şi juridice din aceste speţe şi abordarea multidisciplinară a cauzelor, unele din acestea cu reverberaţii în istoria recentă a României”, a declarat procurorul general Augustin Lazăr miercuri, la prezentarea bilanţului pe 2017 a Ministerului Public.
Astfel, anul trecut procurorii au avut de soluţionat 1.752.067 de dosare, din care au soluţionat 533.040 de dosare. De asemenea, 59.839 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, din care 3.882 de inculpaţi minori. Din numărul total al inculpaţilor trimişi în judecată, 20.380 au săvârşit infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, din care, mai mult de jumătate pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Au fost achitaţi definitiv 1.036 de inculpaţi, din care 123 ca urmare a dezincriminării (1,7 la sută din inculpaţii trimişi în judecată).
Augustin Lazăr a enumerat câteva dintre cauzele penale importate abordate în 2017, printre care acordarea titlului de Luptător în Revoluţie care a prejudiciat bugetul statului cu aproape 14,1 milioane de lei, reprezentând indemnizaţiile acordate revoluţionarilor, dosarul Hexi Pharma sau dosarul Mineriadei.
UPDATE – Bilanţ Parchetul General: Aproape 1.500 de inculpaţi au fost trimişi în judecată anul trecut pentru violenţă în familie; cele mai multe victime, 845, au fost minori
Aproape 1.500 de inculpaţi au fost trimişi în judecată anul trecut pentru violenţă în familie, arată raportul de bilanţ al Parchetului General pe anul 2017. Dintre victime, cele mai multe au fost minorii.
Potrivit bilanţului pe anul trecut, prezentat miercuri de procurorul general Augustin Lazăr, 1.491 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni de violenţă, reprezentând 2,5 la sută din totalul inculpaţilor trimişi în judecată.
Dintre cele 1.265 de victime ale acestei infracţiuni, 845 au fost minori.
În cazurile în care copiii au fost victime ale părinţilor, 223 de persoane au fost victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 162 minori, 62 de persoane au fost victime ale omoruri, tentativă şi faptă consumată, dintre care 28 de minori, 57 de persoane au fost victime ale lovirilor sau altor violenţe, dintre care 31 de minori, 44 de persoane au fost victime ale violului, dintre care 37 de minori şi 622 de persoane au fost victime ale abandonului de familie, dintre care 557 de minori.
De asemenea, în cazurile în care au fost victime fraţi sau surori din familie, 132 de persoane au fost victime ale infracţiunilor contra persoane, dintre care 18 minori, 43 de persoane au fost victime ale omorului, tentativă şi faptă consumată, 68 de persoane au fost victime ale lovirilor sau altor violenţe şi 14 persoane au fost victime ale violului, dintre care 12 minori.
UPDATE – Bilanţ Parchetul General: Cauzele reprezentative – Hexi Pharma, „tezaurele antice” şi dosarul Mineriadei
Cauzele penale cele mai importante soluţionate anul trecut de de procurorii Parchetului General sunt dosarul privind acordarea titlului de Luptător în Revoluţie, cu un prejudiciu de peste 14 milioane de lei reprezentând indemnizaţiile acordate revoluţionarilor şi plătite de către casele judeţene de pensii, dosarul HEXI PHARMA, „tezaurele antice” şi dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, arată raportul de bilanţ pe anul 2017 prezentat, miercuri, de procurorul general Augustin Lazăr.
Cauzele penale reprezentative soluţionate în anul 2017:
– cauza având ca obiect fapte săvârşite de membrii comisiei pentru acordarea titlului de Luptător în Revoluţie care au avut drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat cu suma de 14.047.085 lei, reprezentând indemnizaţiile acordate revoluţionarilor, plătite de către casele judeţene de pensii;
– dosarul HEXI PHARMA, în care s-a reţinut că societatea comercială menţionată a produs şi comercializat către numeroase unităţi sanitare produse biocide neconforme sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide;
– cauza cunoscută sub denumirea de ,,tezaurele antice”, privind valorificarea şi reciclarea de bunuri sustrase din siturile arheologice monument istoric; în acest dosar, este de menţionat recuperarea pentru patrimoniul cultural naţional a două tabulae din bronz, cunoscute ca fiind Constituţia de la Troesmis, Dobrogea sau Lex Municipii Troesmensium, datate la 170 d.Hr., reprezentând cel mai vechi document epigrafic şi legislativ descoperit pe teritoriul României, unul dintre cele mai vechi din Europa;
– în cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice. Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a 1388 de persoane şi privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a 1250 de persoane.
Această cauză a fost pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a fost monitorizată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei. Prin Decizia din 7 iunie 2017, Comitetul Miniştrilor a apreciat eforturile depuse de procurorii militari români pentru soluţionarea cauzei, care s-a finalizat prin trimitere în judecată (la 12.06.2017, dosar nr. 47/P/2014 al Secţiei Parchetelor Militare).
La bilanţul de activitate, procurorul general a vorbit şi despre direcţiile strategice de acţiune ale Ministerului Public în cursul anului 2017: investigarea infracţiunilor de corupţie, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane/conflict de interese, infracţiunilor contra patrimoniului cultural şi natural, contra mediului şi a fondului forestier; recuperarea produsului infracţional – element central al unei justiţii restaurative; cooperarea autorilor prin acorduri de recunoaştere a vinovăţiei (în anul 2017, 2501 inculpaţi faţă de 2242 inculpaţi în anul 2014; în anul 2017, numărul inculpaţilor faţă de care s-au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei reprezintă 4,2% din numărul total al inculpaţilor trimişi în judecată); cooperarea judiciară internaţională şi formarea unui corp profesional cu înaltă ţinută etică.
UPDATE – Lazăr, la bilanţul Ministerului Public: Atenţia publică permanent şi uneori insistent orientată către munca procurorilor a impus, alături de responsabilizare, asumarea unei conduite integre
Procurorul general Augustin Lazăr, a declarat miercuri, la bilanţul de activitate a Ministerului Public pe 2017, la care participă şi preşedintele Klaus Iohannis, că atenţia publică permanent şi uneori insistent orientată către munca procurorilor a impus, alături de responsabilizare, asumarea unei conduite integre, a unei ţinute etice înalte care să faciliteze acceptarea de către societate fără rezerve a produsului activităţii Ministerului Public.
Procurorul general a spus că bilanţul Ministerului Public pe anul 2017 se desfăşoară sub auspiciile Centenarului Marii Uniri şi Anului european al patrimoniului cultural, iar în acest context se înscrie publicarea recentă, în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice ,,Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, a lucrării ,,Protecţia juridică a patrimoniului cultural şi natural” – prima lucrare ştiinţifică din România dedicată acestui domeniu, un adevărat ghid în materie pentru colegii noştri.
„Intrarea în anul în care naţiunea română sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri permite constatarea că Ministerul Public român este parte activă a familiei europene şi are preocupări în acord cu strategiile acesteia. Instituţia s-a orientat spre asimilarea şi aplicarea instrumentelor din strategiile penale ale statelor membre ale Uniunii Europene sau promovate de Comisia Europeană, precum şi de alte organisme internaţionale care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului”, a afirmat Lazăr.
El a spus că procurorii se bucură de statutul de magistrat care le conferă în activitatea judiciară respectul şi autoritatea cuvenite, iar, în contrapondere, le atrage şi o mare responsabilitate.
Atenţia publică permanent şi uneori insistent orientată către munca procurorilor a impus, alături de responsabilizarea amintită, asumarea unei conduite integre, a unei ţinute etice înalte care să faciliteze acceptarea de către societate fără rezerve a produsului activităţii Ministerului Public. În anul 2017, procurorii şi-au îndeplinit cu profesionalism atribuţiile legale, acţionând pentru apărarea ordinii de drept şi pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Prevederile constituţionale şi legale asigură în prezent în mod practic şi efectiv independenţa operaţională a procurorilor în luarea deciziilor în activitatea judiciară şi împiedică imixtiuni sau ingerinţe ale altor autorităţi din afara puterii judecătoreşti. Aceasta permite ca principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat să fie respectat, în cadrul democraţiei constituţionale. Independenţa procurorilor este menită să contribuie la edificarea unei justiţii eficiente şi echitabile care tratează după acelaşi standard statul şi individul. Acţiunile din ultimii ani ale procurorilor în combaterea marii corupţii, a abuzului în folosirea fondurilor publice şi a nesocotirii principiilor de atribuire a serviciilor de achiziţii publice se înscriu în această direcţie”, a declarat Lazăr.
Potrivit acestuia, Ministerul Public a urmărit să coopereze loial şi în cadrul legal cu celelalte puteri, el subliniind intervenţia Curţii Constituţionale care a fost chemată şi în 2017 să soluţioneze conflicte de natură constituţională între alte autorităţi publice şi Ministerul Public. Prin urmare, s-a realizat consacrarea pe cale jurisprudenţială a principiului cooperării loiale şi respectului reciproc între puteri în lumina dispoziţiilor art.1 alin.5 din Constituţie. În context, menţionăm cu titlu de exemplu decizia Curţii Constituţionale nr.611 din 3 octombrie 2017, care a consfinţit că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a acţionat în limitele Constituţiei şi legilor interne atunci când a apreciat că nu există cadru legal care să impună transmiterea către o comisie de anchetă parlamentară a unor dosare penale, indiferent de stadiul acestora.
news.ro
