Ce măsuri prevede noua Lege a educaţiei pentru reducerea abandonului universitar
Înfiinţarea şi finanţarea de la bugetul de stat a Programului Naţional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU), implicarea cadrelor didactice în activităţi destinate reducerii fenomenului de abandon, instituirea programului „A doua şansă” la nivelul universităţilor, ceea ce va permite reînmatricularea studenţilor, sunt măsuri prevăzute de noua Lege a învăţământului superior astfel încât numărul studenţilor care renunţă la studii să fie cât mai mic.
Articolul 116 al proiectului de lege prevede că „studenţii sunt consideraţi parteneri ai instituţiilor de învăţământ superior şi membri egali ai comunităţii academice” şi că „în învăţământul universitar studenţii sunt membri ai comunităţii academice în calitate de discipoli”.
Un alt alineat al aceluiaşi articol menţionează că „învăţământul superior asigură oportunităţi echitabile tuturor studenţilor, în concordanţă cu potenţialul şi aspiraţiile lor”. În acest context, prevederi speciale vizează persoanele cu dizabilităţi, care ar urma să beneficieze de cel puţin 10 locuri bugetate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior de stat, în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate. Această obligaţie vine la pachet cu obligativitatea instituţiilor de învăţământ superior de a asigura căi de acces adaptate acestora în totalitatea spaţiilor universitare, precum şi condiţii pentru desfăşurarea normală a activităţilor academice, sociale şi culturale în cadrul universităţilor.
Alineatul 5 al articolului instituie Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU), „în vederea creşterii retenţiei studenţilor în mediul universitar”.
PNRAU este organizat şi finanţat de Ministerul Educaţiei în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern şi are obiective adaptate specificului fiecărei instituţii de învăţământ superior. Conform Ministerului Educaţiei, acest program ar urma să beneficieze de o finanţare anuală de 200 de milioane de lei, printre obiective aflându-se sprijinirea tranziţiei de la învăţământul secundar superior la învăţământul universitar, susţinerea şi finanţarea Centrelor de consiliere şi orientare în carieră, susţinerea schimbului de bune practici între instituţiile de învăţământ superior cu privire la măsurile de recrutare a studenţilor, inclusiv prin implicarea asociaţiilor reprezentative ale studenţilor; identificarea măsurilor de sprijin printr-un un feed-back timpuriu optimizat şi personalizat cu privire la progresul educational şi riscurile aferente.
Şi cadrele didactice vor fi implicate într-un plan care va determina studenţii să nu abandoneze şcoala. Potrivit prevederilor legii, este vorba despre o implicare motivată a cadrelor didactice în programe şi activităţi pentru reducerea abandonului universitar: legea prevede introducerea în norma cadrelor didactice a activităţilor de consultaţii cu studenţii şi activităţi remediale. Profesorii vor putea discuta cu studenţii, astfel încât să poată fi identificate motive sau nemulţumiri care pot duce la un eventual abandon.
Proiectul de lege prevede şi „dezvoltarea la nivelul studenţilor a implicării şi a sentimentului de apartenenţă la propria instituţie de învăţământ superior/ facultate”.
Totodată, legea propune, în cazul în care abandonul se produce, dezvoltarea unor politici şi practici de reînmatriculare a studenţilor, de tip „A doua şansă”, la nivelul fiecărei facultăţi. Aşadar se pot lua măsuri, iar studentul poate fi ajutat.
Bursele de studiu, al căror nivel mic a fost reclamat de multe ori de studenţi, ar urma să crească cu aproximativ 50% pe baza noii legi. „Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor / cursanţilor la studiile de scurtă durată este de 300 lei/lună/student sau cursant la studii de scurtă durată, pe toată durata anului universitar (12 luni), pentru studenţii de la învăţământul cu frecvenţă sau cursanţii la studii de scurtă durată de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii”, conform proiectului de lege.
Potrivit unui raport citat de Edupedu.ro, un calcul al ratei de abandon pe baza studenţilor înregistraţi în programe de licenţă în 2015-2016 indică faptul că 43,8% dintre studenţii înregistraţi în primul an al unui program de licenţă de 3 ani au abandonat studiile în cei cinci ani care au trecut de atunci.
De asemenea, cel mai recent Raport privind starea învăţământului superior din România (2019-2020) al Ministerului Educaţiei indică, o tendinţă de creştere înaintea pandemiei, de la 8,5% studenţi „pierduţi pe parcurs” (adică cei care nu sunt promovaţi, nici repetenţi şi nici cu situaţie neîncheiată) în anul 2014-2015 la 9,6% în 2018-2019.
Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică, în data de 13 iulie, proiectele legilor învăţământului preuniversitar şi universitar, despre care a afirmat că indentifică posibile soluţii şi mecanisme de implementare, prin raportare la ţintele din Raportul „România Educată”, iniţiat şi susţinut de către preşedintele Klaus Iohannis.
Proiectele se află în dezbatere publică până În data de 24 august.
news.ro
