Inteligența artificială ar putea diagnostica autismul mult mai devreme
O echipă multidisciplinară de cercetători au dezvoltat sistemul inteligent în trei etape, pentru a analiza şi clasifica scanările RMN cu tensor de difuzie (DT-MRI) al creierului.
DT-MRI este o tehnică specială care detectează modul în care apa se deplasează de-a lungul traiectelor de materie albă din creier.
Algoritmul este antrenat să identifice zonele de abatere pentru a diagnostica dacă o persoană aparţine spectrului autist sau este neurotipică.
Sistemul de inteligenţă artificială presupune izolarea imaginilor de ţesut cerebral din scanările DT-MRI şi extragerea markerilor imagistici care indică nivelul de conectivitate dintre regiunile cerebrale.
„Autismul este, în primul rând, o boală a conexiunilor necorespunzătoare în creier”, explică dr. Gregory N. Barnes, profesor de neurologie şi director al Centrului de autism din Louisville.
Potrivit medicului, DT-MRI captează conexiunile anormale care duc la simptomele pe care le au adesea copiii cu autism, cum ar fi comunicarea socială deficitară şi comportamentele repetitive.
Cercetătorii au aplicat această metodologie la scanările cerebrale DT-MRI ale 226 de copii cu vârste cuprinse între 24 şi 48 de luni.
Setul de date a inclus scanările a 126 de copii afectaţi de autism şi 100 de copii cu dezvoltare normală.
Tehnologia a demonstrat o sensibilitate de 97%, o specificitate de 98% şi o acurateţe generală de 98,5% în identificarea copiilor cu autism.
Potrivit specialiştilor, abordarea reprezintă un nou progres care permite detectarea timpurie a autismului la copiii cu vârsta sub doi ani.
Autorii specifică faptul că, o intervenţie terapeutică înainte de vârsta de trei ani poate duce la rezultate mai bune, inclusiv la potenţialul ca persoanele cu autism să obţină o mai mare independenţă şi un IQ mai ridicat.
Potrivit Raportului comunitar 2023 al Centrelor pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite privind autismul, mai puţin de jumătate dintre copiii cu tulburări din spectrul autist au primit o evaluare a dezvoltării până la vârsta de trei ani, iar 30% dintre copiii care au îndeplinit criteriile pentru tulburări din spectrul autist nu au primit un diagnostic oficial până la vârsta de 8 ani.
„Ideea din spatele intervenţiei timpurii este de a profita de plasticitatea creierului, sau de capacitatea creierului de a normaliza funcţia cu ajutorul terapiei”, a declarat dr. Barnes.
Cercetătorii spun că sugarii şi copiii mici cu autism primesc un diagnostic întârziat din mai multe motive, inclusiv din cauza lipsei de lăţime de bandă la centrele de testare.
Noul sistem de inteligenţă artificială ar putea facilita gestionarea precisă a autismului, reducând în acelaşi timp timpul şi costurile asociate cu evaluarea şi tratamentul.
„Imagistica oferă promisiunea de a detecta rapid autismul într-un mod obiectiv”, spune dr. Barnes.
Specialiştii îşi imaginează o evaluare a autismului care începe cu un scan DT-MRI, urmată de o şedinţă cu un psiholog pentru a confirma rezultatele şi a ghida părinţii cu privire la următorii paşi.
Această abordare ar putea reduce volumul de muncă al psihologilor cu până la 30%, notează autorii.
Sistemul de inteligenţă artificială produce un raport care detaliază ce căi neuronale sunt afectate, impactul anticipat asupra funcţionalităţii creierului şi un grad de severitate care poate fi folosit pentru a ghida intervenţia terapeutică timpurie.
Cercetătorii lucrează acum la obţinerea autorizării din partea Administraţiei americane de reglementare FDA, în vederea comercializării acestui software inteligent.
news.ro
foto: facebook Asociatia „Autism-Lumea Mea”
