Infrastructura de transport este deficitară în Valea Jiului
În cadrul Văii Jiului, infrastructura de transport este deficitară, întrucât intrarea dinspre nord este îngustă, iar intrarea dinspre sud se află într-un grad avansat de deteriorare, ceea ce reprezintă un impediment în transportul și livrarea mărfurilor, susțin experții de la Price WaterhouseCoopers. În interiorul Văii, legătura între cele 6 unități administrativ teritoriale este realizată de DN 66A. Experții propun modernizarea tuturor căilor rutiere pentru a face Valea Jiului mai atractivă din punct de vedere economic și turistic.
„Pentru sprijinirea creșterii și diversificării economice a Văii Jiului, se impune îmbunătățirea accesului rutier și feroviar în regiune, prin implementarea proiectelor existente in Master Planul General de Transport (MPGT) al României, având ca sursă de finanțare Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) și bugetul de stat: Reabilitarea și modernizarea, la nivel Trans Regio, a drumului DN66 Filiași – Târgu Jiu – Petroșani – Hațeg – Simeria – Deva – A1; Reabilitarea căii ferate de importanță economică Filiași – Rovinari – Petroșani – Simeria (Linia Cărbunelui). Pentru dezvoltarea turistică Văii Jiului, se impune realizarea conexiunii rutiere pe direcția Est-Vest. Aceasta presupune reabilitarea și modernizarea următoarelor legături rutiere Petroșani – Obârșia Lotrului (DN7A); Petrila – Taia – Aușelu – Domeniul schiabil Șureanu (DJ709K); Valea Jiului – Valea Cernei – Băile Herculane, varianta Câmpu lu Neag – Cerna Sat (DN 66A) sau varianta Valea de Brazi – Runcu (DJ672C) și continuarea pe DN67D, ținând cont de limitările impuse de necesitatea protejării mediului natural; De asemenea, se va avea în vedere modernizarea și reabilitarea drumului DN 66A între Petroșani-Uricani, consolidând legătura între componentele Văii Jiului”, arată experții PriceWaterhouseCoopers.
În cazul primelor două, s-ar realiza conexiunea dintre zona schiabilă din Valea Jiului (Straja, Parâng și Pasul Vâlcan) și alte două zone schiabile în plină dezvoltare, respectiv Domeniul schiabil Șureanu și Domeniul schiabil Transalpina.
„În cazul conexiunii dintre Petrila și Domeniul schiabil Șureanu, modernizarea drumului DJ709K poate fi realizată și în versiune inițială parțial, între Petrila și platoul Aușelu (cu respectarea restricțiilor impuse de vecinătatea cu Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina), de unde legătura cu platoul Șureanu poate fi realizată prin intermediul transportului pe cablu. În privința legăturii rutiere cu Valea Cernei și stațiunea Băile Herculane, modernizarea DN 66A, pe porțiunea Câmpu lu Neag (de la granița dintre județul Hunedoara și județul Gorj) – Cerna Sat, se poate realiza doar prin respectarea legislației de mediu, cu acordul și concursul administrațiilor Parcurilor Naționale Retezat și Domogled – Valea Cernei și a asociațiilor non-guvernamentale cu activități în domeniul protecției mediului, sau printr-o rută ocolitoare. De asemenea, este necesară realizarea unui Plan de Urbanism Zonal de-a lungul întregului traseu al drumului, pentru care este nevoie de concursul autorităților din Uricani (Hunedoara), Padeș (Gorj, comună din care face parte Cerna-Sat) și Cornereva (Caraș-Severin). Se poate lua în calcul instituirea unei taxe de acces pe drumul DN 66A (în zona dintre Câmpu lu Neag și Cerna-Sat), din care să fie finanțată asigurarea protecției zonei. Alternativ modernizării drumului 66 A, se poate lua în calcul soluția modernizării drumului Valea de Brazi – Runcu (DJ672C) și continuarea drumului dinspre Valea Jiului spre Băile Herculane pe DN67D, ce este deja modernizat”, mai arată experții europeni.
Susținerea transportului feroviar poate conduce, de asemenea, la înlesnirea accesului către Valea Jiului și în interiorul acesteia. Pe lângă reabilitarea magistralei CFR 202 Simeria – Petroșani – Filiași sunt utile și reabilitarea legăturii feroviare Petroșani – Lupeni – Uricani; reabilitarea legăturii feroviare Petroșani – Petrila; renovarea gării Bărbăteni-Lupeni și înființarea unui punct de oprire (P.O.) în Petroșani, pe magistrala CFR 202, în cartierul Aeroport.
„De asemenea, reabilitarea liniei de cale ferată îngustă dintre mina Lonea și Petrila, poate conduce la valorificarea potențialului turistic prin realizarea unor călătorii de agrement, inclusiv cu ciclo-drezină”, mai arată experții.
Monika BACIU
FOTO: blog.travelminit.ro
