Inedit: prima capră neagră observată în Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina
„Este pentru prima dată când observăm un exemplar de capră neagră pe teritoriul parcului. Nu existau până acum dovezi sau informaţii că ar mai fi fost văzute, cel puţin în ultimii ani”, spune directorul ariei protejate. Alin Alimpesc povesteşte că exemplarul a apărut în timpul unei ieşiri în teren pentru verificarea camerelor de monitorizare a faunei din zonă.
„Este posibil ca iarna grea să-l fi adus către zona noastră. Eram pe drum împreună cu un ranger şi l-am văzut la pârâu când bea apă, apoi a fugit către versant”, explică directorul Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina (PNGMC).
Cei doi angajaţi ai parcului s-au grăbit să surprindă exemplarul în fotografii: „Am constatat că suntem în faţa unui caz inedit.
Până acum nu existau date despre existenţa caprelor negre în zona protejată. Caprele negre nu sunt specificate nici în lista de specii trecute în Planul de management întocmit de specialişti.
Acum avem certitudinea că există măcar un exemplar. L-am studiat bine pe cadrele surprinse cu el.
Este un exemplar frumos, un mascul tânăr.” Alin Alimpescu spune că va demara un studiu pe această temă: „Sunt multe capre negre în Cheile Taia, de exemplu, unde e sit Natura 2000, dar de acolo, până în zona unde a fost acum văzut exemplarul de capră neagră este o distanţă mare.”
În 16 ianuarie, împreună cu un ranger, Alin Alimpesc se îndrepta către una dintre camerele de supraveghere montate în arealul zonei protejate. Pentru personalul Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina ieşirea pe teren în aceste zile este o adevărată provocare.
Doar ascensiunea până la camerele montate în arbori, un drum de 30 de minute, se străbate acum în mai bine de două ore: „Te afunzi în zăpadă la fiecare pas, pe unele porţiuni, îţi ajunge până la piept. Am mers să vedem ce se întâmplă la locul pe care acum îl numim „piscina”, să vedem care este activitatea.
Am constatat că urşii nu mai apar, sunt în perioada în care stau la bârlog, dar mistreţii vin acolo în continuare, îşi caută hrană pentru că e greu de găsit în această perioadă.” Locul numit „piscină” a devenit celebru după ce, în toamnă, la balta monitorizată de rangeri, camerele video au surpris o turmă de 19 mistreţi. În scăldătoarea unde sălbăticiunile se răsfăţau ore în şir în nămol, acum doar câţiva mistreţi îşi mai caută hrană prin stratul gros de nea.
O plimbare prin Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina aduce în faţa privirii peisaje de basm însă, pe cât e de frumos, pe atât de greu este de trăit în zona de munte.
În unele locuri, zăpada ajunge şi la doi metri, iar animalele îşi găsesc cu greu hrana pentru a supravieţui. Camerele de monitorizare a faunei montate în mai multe locuri pe teritoriul ariei protejate suprind imagini cu cervide care de-abia merg prin zăpadă. Căprioarele, ciutele şi cerbii trebuie să se mulţumească cu ce găsesc prin păduri şi poieni, din moment ce stratul gros de nea a acoperit iarba. „Se vede şi pe camere cu ce se hrănesc – frunze uscate şi îngheţate.
E specific acestei perioade să găsim zdrelituri pe arbori pentru că rod scoarţă, muguri, lujeri”, explică directorul PNGMC. Acesta spune că iarna căprioarele coboară mai aproape de aşezările oamenilor atât pentru a-şi găsi mai uşor hrana, dar şi pentru a se feri de atacul lupilor.
Laura OANĂ
