Închiderea minelor, bombă cu ceas

Comisia Europeană cere realizarea unui nou studiu legat de minele Lupeni și Lonea care, însă să fie realizat de o societate independentă de statul român. Sindicaliștii de la Complexul Energetic Hunedoara susțin că au avut o întâlnire la MInisterul Energiei, iar acolo li s-a expus faptul că europenii nu agrează studiul realizat de INSEMEX. O societate care ar mai putea realiza astfel de studii nu mai există în România, INSEMEX fiind singura entitate specializată în domeniu.

Darius Câmpean, președintele Sindicatului Muntele susține că se încearcă o discreditare a celor de la INSEMEX, iar închiderea minelor Lupeni șI Lonea fără exploatarea rezervelor deschise ar putea duce la adevărate catastrofe.

“Se încearcă discreditarea INSEMEX-ului, iar această discreditare se face cu oameni care nu au nicio legătură cu mineritul, începând cu secretarul de stat în Ministerul Energie, Doru Vișan, și terminând cu oameni din Valea Jiului care nu știu ce înseamnă o rezervă deschisă și un risc de autoaprindere. Studiul nu trebuia să răspundă niciunei întrebări a Comisiei Europene. Studiul spune clar că o rezervă deschisă de huilă se poate închide doar după ce este epuizată prin exploatare. Sperăm ca ministerul să acționeze conform legilor și conform acestui studiu pentru că închiderea bruscă a minelor Lupeni și Lonea poate genera catastrofe naturale”,  a declarat Darius Câmpean, președintele Sindicatului Muntele.

În întreaga Europă mai există doar câteva firme care ar putea întocmi un asemenea raport, însă pentru Complexul Energetic Hunedoara timpul trece în defavoarea sa.

“Nu înțeleg de ce Comisia Europeană nu ia în calcul toate închiderile care s-au făcut, pentru că acestea s-au realizat doar după exploatarea rezervelor deschise. O altă problemă este că, din păcate, atât la Ministerul Energiei, cât și la DG Competition nu există oameni specializați în minerit. Acum, cei de la Comisia Europeană vor un studiu făcut de o entitate independentă a statului român. INSEMEX este singurul organism specializat în acest sens în România, iar alte 3-4 astfel de firme de profil mai sunt în toată Europa. De altfel, CTE-urile făcute la minele Lupeni, Lonea și CEH validează concluziile studiului realizat de INSEMEX și ar trebui ca Ministerul Energiei să organizeze un CTE care să dea o soluție la problemele actuale”,  a mai spus sursa citată.

De altfel, și reprezentanții INSEMEX au precizat că studiul este întocmit corespunzător, iar concluziile acestuia sunt mai mult decât elocvente.

“La momentul la care Comisia Europeană a solicitat niște lămuriri, studiul nici măcat nu era finalizat, era în termenul de predare, nici măcar nu ajunsese la Compania (Complexul Energetic Hunedoara – n.r.). Ei ne-au întrebat aspecte care sunt cuprinse în studiu, nu ne-au întrebat pe noi, ci au cerut CEH-ului. Toate aspectele sunt prevăzute în acest studiu și o să facem, din nou, o sinteză a lor. Studiul era bine făcut și bine întocmit”,  a declarat Artur Găman, directorul general al INSEMEX Petroșani.

Potrivit oficialilor din Ministerul Energiei documentul omite o serie de aspecte importante care trebuie prezentate Comisiei Europene, astfel că au fost solicitate completări.

“A ajuns o variantă care nu este completă și am cerut refacerea lui. Documentul nu răspunde cerințelor Comisiei Europene. Am discutat cu Compania (Complexul Energetic Hunedoara-n.r.) și compania cere INSEMEX completări”, a declarat Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

De altfel, documentul arată faptul că “la încetarea activității de producție rezervele deschise trebuie să fie epuizate”. În plus, documentul scoate în evidență faptul că închiderea minelor Lupeni și Lonea fără epuizarea rezervelor de cărbune din capacitățile deschise poate constitui un real pericol, dat fiind faptul că la “EM Lupeni, a rezultat că stratul de cărbune este clasificat în categoria de „cărbuni cu risc ridicat de autoaprindere”, iar la perimetrul “EM Lonea a rezultat că stratul de cărbune este clasificat în categoria “cărbunilor auto inflamabili cu tendință pronunțată la autoaprindere”.

Monika BACIU