Începe Postul Crăciunului

Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă după cel al Paştilor, începe anul acesta pe 14 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie. Cea mai aspră zi de postire pentru sărbătoarea Crăciunului este ajunul Naşterii Domnului. Credincioşii lasă sec pe 13 noiembrie, aceasta fiind ultima zi  în care se consumă de “dulce”: carne, brânză, lapte, ouă.Postul Craciunului este primul post din anul bisericesc si ultimul din anul civil.

Din rânduielile bisericeşti aflăm că se lasă sec pe 14 noiembrie, iar postul începe pe 15 noiembrie. Însă, dacă data de 14 noiembrie cade miercurea, cum se întâmplă în acest an, sau vinerea, se lasă sec cu o zi înainte, adică pe 13 noiembrie, iar postul „se completează“ cu ziua de 14 noiembrie, când se posteşte în mod obişnuit. În postul Crăciunului este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Sinodul din Constantinopol, din 1166, a uniformizat însă durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abţinere de la lucrurile rele care îndepărtează de Dumnezeu şi de oameni. Din punctul de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin.

De asemenea, pentru a întâmpina cum se cuvine cele 40 de zile de post, de lăsatul secului, gospodinele spală toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le pun pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul creştin. Există credinţa că în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo şi nu-i vor ispiti pe creştinii din casa respectivă să renunţe la post. În ziua sărbătorii, o altă tradiţie se referă la o interdicţie referitoare la treburile casnice ale femeilor: nu se spală, nu se ţese, nu se face curăţenie, pentru ca bolile şi paguba să nu intre în casa unde se împlineşte tradiţia.

Este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin, untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie – 18 decembrie inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regulă, în Calendarul creştin ortodox fie prin menţiunea dezlegare la peşte, fie prin simbolul unui peşte.

Acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinţilor Apostoli. În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea până în ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15.00 – 16.00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţea şi joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbăta şi duminica se permite şi peşte, cu excepţia perioadei dintre 20 şi 24 decembrie, când postul devine mai aspru.

Dar, înainte de aceste alimente, sunt esenţiale în post credinţa, pacea, respectul faţă de oameni, buna înţelegere şi milostenia faţă de cei care au nevoie de ajutor.

news.ro