Hunedoreanul care decriptează hieroglifele românismului
Sculptor în lemn, profesorul hunedorean, expert în materie de tradiții populare, studiază semnificaţia formelor pe care românii le-au cioplit pe diversele obiecte tradiţionale.
Într-un fel Mircea Lac este anacronic pentru societatea în care trăim. Prin natura preocupărilor sale, profesorul hunedorean s-a născut ori prea târziu ori prea devreme. Prea târziu pentru că timpurile în care furca sculptată pentru torsul lânii era la putere în casele românilor au apus. Prea devreme, deoarece încă nu am ajuns la maturitatea națiunilor dezvoltate care investesc pentru redescoperirea şi promovarea trecutului lor.
Maneaua, noua ”tradiție” populară
„Tradiţiile noastre nu au fost lăsate să se adapteze. Americanii, de exemplu, au şi acum Ziua Recunoştiinţei, Halloween, Valentine’s Day, sărbători care sunt aceleaşi, dar totuşi, extrem de diferite în formele lor de manifestare faţă de acum 100 de ani. În Europa occidentală obiceiurile populare au fost salvate printr-un marketing ingenios altoit pe diverse oferte turistice”, spune Mircea Lac. România, opinează profesorul, îşi trăieşte prezentul într-o decoltare indecentă a culturii kitch, dublată de o adoptare mecanică a unor tradiţii străine, modernizate. „Am făcut un studiu sociologic asupra a 60 de copii din Ţara Moţilor, zonă cu pregnantă tradiţie populară. O întrebare a fost ce muzică le place. Cincizeci şi nouă dintre copii au răspuns manele”, spune Mircea Lac.
Autentic în tradiția populară nu e forma. Este mesajul
Când admiră un obiect din cultura noastră tradiţională, privitorii caută farmec în simetria formelor, în culoare sau în fineţea prelucrării. Prea puţină lume înţelege însă semnificaţia formelor şi a figurilor care fac împlinesc tradiţia populară. Mircea Lac este unul din pasionaţii care toată viaţa a decriptat poveştile ascunse în formele culturii populare. „O simplă furcă de tors lâna poate spune povestea tulburătoare a urcării sufletului la cer după moarte. Trecerea în nefiinţă, parcurgerea celor nouă ceruri, reprezentată de tot atâtea discuri solare şi în final tema ramurei de pin sinonimă cu raiul sunt sculptate în multe obiecte. Tot o furcă de tors, cu simbolul viril al capului de taur stilizat pe ea, poate fi declaraţia de dragoste a unui bărbat pentru femeia iubită. Este doar un exemplu”, explică expertul. Culmea este că mulţi din artiştii contemporani care mai lucrează artă populară nu mai ştiu care este mesajul formelor pe care le cioplesc în lemn. „Mesajul se pierde şi acesta este unul din pericolele de bază care ne pândeşte. Golirea artei populare de spiritul care a creat-o”, spune Mircea Lac.
Arta populară malformată în comunism
Potrivit profesorului Mircea Lac cele mai mari kitschuri în arta populară au fost create de propaganda comunistă. ”Au fost deceniile în care multe din simbolurile clasice au fost pervertite. De exemplu, tema discului solar a fost înlocuită cu forma curbă a secerei încrucișate cu ciocanul”.
Cartea noastră de identitate
Expertul este de părere că în prezent interesul pentru arta populară românească autentică este extrem de scăzut. Totodată el consideră că globalizarea, tehnologizarea, amestecarea civilizațiilor vor face ca în timp arta populară națională să revină în atenție. ”Sunt convins de asta. Ne vom agăța de ea din nou pentru a ne salva identitatea națională în amestecul de culturi care începe să se formeze în lume”, spune Mircea Lac.
Adrian SĂLĂGEAN
