Hunedoara, pe harta inventicii europene

„Evenimentul «Noaptea Cercetătorilor Europeni», care a avut loc în acest week-end la Hunedoara, este dedicat tinerilor care vor să vadă ce se întâmplă în cercetare şi să descopere că noi suntem nişte oameni hazlii şi pasionaţi, explică inventatorul hunedorean Corneliu Birtok-Băneasă. ”Bineînţeles că nu am expus termeni inginereşti foarte mulţi, pentru că am avut foarte mulţi vizitatori, din clasa întâi şi până la liceu. Ne-am bucurat că, într-o primă ediţie, desfăşurată la Facultatea de Inginerie de la Hunedoara, am avut atât de mulţi vizitatori. Într-un hol au expus invitaţii facultăţii, iar studenţii Ligii Facultăţii de Inginerie au condus vizitatorii prin laboratoarele din corpuri de clădire diferite.” Hunedoara a fost unul dintre cele 300 de oraşe europene, capitale ale inventicii, în acest sfârşit de săptămână, iar numărul vizitatorilor a depăşit cifra de 3.000!

Şasiuri şi roţi tipărite în laborator!

Laboratorul în care lucrează Ovidiu Tirian este împărțit în două: partea de robotică și partea de automatizări.

Majoritatea roboților sunt „hand-made”, realizați de studenții coordonați de tânărul profesor. O imprimantă 3D, foarte „la modă”, cum spune el, îi ajută în proiectele pe care le „croiesc” aici. Au câştigat imprimanta la un concurs internaţional, organizat de Facultatea de Automatică, din cadrul Universităţii Politehnica. La care studenţii au participat de patru ori şi au obţinut, de fiecare dată, câte un premiu. Şasiuri, roţi şi o mulţime de alte componente sunt pur şi simplu tipărite în laborator! Un soft special este acela care permite proiectarea pieselor, aşa că studenţii economisesc o mulţime de bani. Doi studenți pe care Ovidiu Tirian i-a coordonat au realizat un desenator mecanic. O maşină CNC (mașină de comandă numerică) ale cărei componente au fost tipărite tot la imprimantă. Ce mai poţi găsi în laborator? Roboți comandați cu ajutorul unui smartphone, care urmăresc trasee, care „practică” sumo, roboţi sortatori de culori. Sau roboţi fotosensibili.

„Concurăm cu cei mai buni din robotică!”

„Nu o spunem doar noi, ci o spun rezultatele, în cea mai mare măsură. Am participat la o serie întreagă de concursuri naţionale şi internaţionale. Reuşim să obţinem performanţe deosebite, deşi concurăm cu cei mai buni din aceste domenii. Noi, la Facultate, nu avem o specializare de robotică. Avem o disciplină de învăţământ pe această zonă. Cei cu care intrăm în competiţie sunt specialişti de la specializări sau chiar facultăţi de robotică! Pe de altă parte, avem granturi câştigate prin competiţie naţională. Am reuşit să cumpărăm echipamente foarte moderne, care ne ajută în procesul didactic, iar studenţii au ocazia să lucreze pe cele mai noi echipamente. Unele dintre ele se regăsesc la marea majoritate a întreprinderilor, iar faptul că studenţii noştri au lucrat, deja, cu un asemenea echipament e foarte important în momentul când ei ajung în producţie”, explică Ovidiu Tirian.

Filtre supraaspirante şi un cart cu patru punţi

„Am participat, iniţial, la două ediţii a «Nopţii Cercetătorilor Europeni», iar acum ni s-a oferit şansa să aducem acest

eveniment la noi în curte, acasă, la Facultatea de Inginerie din Hunedoara. Este mult mai bine, din punctul nostru de vedere, pentru că participanţii au putut vizita laboratoarele noastre. Am avut şi invitaţi, elevii Colegiului Naţional de Informatică «Traian Lalescu» din Hunedoara, cu domnul profesor Mircea Nistor, care au adus roboţi şi alte lucruri minunate. De asemenea, am vrut să îmbinăm arta vizuală cu ingineria, aşa că am avut şi o expoziţie de fotografie a Asociaţiei Artiştilor Fotografi Hunedoreni, filtrele supraspirante, o maşină de raliu, un cart cu patru punţi şi tot felul de alte inovaţii. Impresionaţi nu doar de inventică, ci şi de arta vizuală, unii participanţi chiar au vrut să cumpere fotografii”, explică  inventatorul hunedorean, Corneliu Birtok-Băneasă, care e şi preşedintele Asociaţiei Corneliu Group.

Drone „hand-made” şi roboţi autohtoni

Printre celelalte obiecte pe care le-au putut vedea hunedorenii, s-au numărat drone hand-made (artizanale), roboţi autohtoni, în timp ce singurul nostru pilot certificat, de drift, Marian Marcel, a împărtăşit vizitatorilor experienţa lui din competiţii. Vreau să amintesc, printre reuşitele noastre şi de «Laboratorul lui Dexter», un concept Corneliu Group, care implică studenţi ai Facultăţii de Inginerie din Hunedoara şi care, din 2016, a participat la Salonul de Creaţie şi Inventică Ştiinţifică pentru Tineret, unde a obţinut un loc trei. De asemenea, au obţinut câteva medalii de aur la saloanele de inventică de anul acesta: Salonul ProInvent de la Cluj şi EuroInvent, de la Iaşi. Avem, în cadrul asociaţiei, şi câţiva tineri inventatori care au obţinut mai multe medalii. Printre ei, aş aminti, spre exemplu, de Paul Macarie, o tânără speranţă a inventicii româneşti, care a realizat un cub de peste 4.000 de leduri!

Colegiul de Informatică a scos „artileria grea”

Elevii de la Colegiul Naţional de Informatică din Hunedoara au vrut, neapărat, să arate că şcoala poate fi o adevărată încântare. Însoţiţi de soţii Luminiţa şi Mircea Nistor, ea profesoară de chimie, el de fizică, informatică şi astro-fizică, au adus la standuri imprimante 3D şi o mulţime de truse de chimie şi fizică, iar apoi s-au pus pe demonstraţii. Cu toţii suntem obişnuiţi ca apa să fiarbă la 100 de grade Celsius. Însă fierberea nu depinde doar de temperatură, ci depinde şi de presiune, explică elevii. Iar apoi unul dintre ei îţi arată, foarte sigur pe sine, cam cum vine asta.

 Cum să fierbi apa la temperatura camerei

„Ce se întâmplă aici e că un difuzor vibrează foarte rapid, în ultrasunete, şi produce ceea ce se numeşte cavitaţie la nivel local, nu în tot lichidul. Prin fenomenul nostru, avem presiune mai mică. Apa care fierbe formează aburi care, când ajung în contact cu aerul, condensează şi formează ceaţa. Experimentul devine interesant, în momentul în care particulele foarte mici care alcătuiesc ceaţa asta, încep să reflecte lumina. Pentru că, dacă pornim laserul în aer, nu vedem decât un punct, un „spot” luminos. În ceaţă, însă, totul arată mult mai spectaculos!”, explică Răzvan Vîrtan.

Dintr-o baterie, un led şi un rezistor, micii inventatori au realizat o mulţime de „licurici” electrici, în timp ce copiii veniţi să-i vadă, au fost amprentaţi, în joacă, de „specialiştii” în chimie. Tot ei, au crescut, în doar câteva minute, grădini chimice din silicaţi. Profesorii au încredere şi investesc în ei tot ce ştiu, cu altruism, conştienţi că în mâinile şi minţile acestor copii stă chiar ziua noastră de mâine.

 Ada BERARU