Hunedoara, judeţul cu două anotimpuri

Hunedoara, judeţul cu două anotimpuri. E primăvară pe Valea Mureşului şi iarnă în toată regula la munte. Meteorologii sunt fascinaţi de modul în care se manifestă vremea în aceste zile: „Am avut 18 grade la Deva, temperaturi normale pentru mjlocul, chiar sfârşitul primăverii şi nu pentru luna martie, în timp ce, la staţia noastră din Parâng, zăpada bătătorită are 47 de centimetri. Într-o parte avem flori de primăvară, dincolo, flori de gheaţă”,  spune şeful Staţiei Meteo Deva, Marcel Achimescu.

La Deva, temperaturile ridicate din ultimele zile au făcut pomii să îmbobocească, iar florile de primăvară precum ghioceii, gricioreii şi chiar narcisele au înflorit în balcoane sau în faţa blocurilor. „Am avut zile întregi cu temperaturi peste medie mai ales în partea centrală a judeţului. Prognoza arată că vremea se va strica un pic pentru câteva zile, vom avea ceva temperaturi cu minus, după care vine iar vremea bună”, spune meteorologul Marcel Achimescu.

În sudul judeţului însă, în Masivul Parâng, la 1.700 de metri altitudine e cu totul alt anotimp. Practic, în doar două ore de mers cu maşina, apoi telescaunul, treci din primăvară, direct în iarnă: „La noi, în Parâng, parcă e ianuarie. Zăpada are 30-40 de centimetri pe pârtie, e bună pentru cei care vin să practice sporturile de iarnă. Pe creastă, stratul de nea e de un metru şi jumătate, iar, în cornişe, atinge chiar şi patru metri. La perste 1.800 e rău de tot. Din cauza ploilor şi a temperaturilor de peste zi zăpada s-a îngreunat şi avem risc crescut de avalanşă, chiar de gradul 3 şi chiar 4 pe Retezat şi în Parâng. Sigur vor pleca avalanşe”, avertizează Remus Popescu, şeful Salvamont Petroşani.

Trecerea de la iarnă în primăvară este spectaculoasă pentru amatorii de drumeţii în zonele de munte. Pe Cheile Jieţului, pe porţiuni întregi, pereţii muntelui „curg” în uriaşe formaţiuni de gheaţă. Sunt ţurţuri de doi şi trei metri care atârnă de pe stâncile care mărgineasc drumul, dar şi locuri unde întâlneşti cascade lungi de gheaţă de o rară frumuseţe. „Le poţi întâlni de la intrarea pe Cheile Jieţului, din apropierea Petrilei, şi până sus, pe munte, din ianuarie şi până la sfârşitul lui martie, chiar şi în aprilie, dacă ţine vremea mai rece. Sunt trei locuri unde vin alpinişti din ţară ca să facă escaladă pe gheaţă.

Poate că din şosea nu se văd decât ţurţurii de câţiva metri, dar sunt gheţari mai mari care au 15, 20 de metri chiar mai mult. Mulţi se formează pe locul cascadelor, cum e cascada Muncelului”, explică fotograful Laurenţiu Sorin Vasile, unul dintre membrii San Montan, o asociaţie care a strâns laolaltă mai mulţi amatori de mişcare din Petrila.

Salvamontiştii spun că superbele formaţiuni de gheaţă de pe Cheile Jieţului pot fi întâlnite şi în alte locuri:

„Se formează asemenea gheţari şi în Retezat, spre Cheile Buţii, spre Cascada Lazăru şi pe Valea Mării unde sunt două cascade foarte spectaculoase.

Acestea se formează datorită fenomenului repetat de îngheţ/dezgheţ. Zăpada se topeşte, apa curge şi apoi îngheaţă şi astfel se formează un strat tot mai gros de gheaţă”, spune salvamontistul Remus Popescu. Acesta spune însă că turiştii care le caută trebuie să fie prudenţi: „E adevărat că sunt foarte frumoase aceste formaţiuni, dar sunt şi foarte periculoase. Multă lume se opreşte să le vadă, să îşi facă fotografii lângă ele, fără să ştie că se pot desprinde şi în cădere îi pot lovi. În aceste zone sunt amplasate avertizări de genul „Atenţie, cade gheaţă”.

Laura OANĂ