HUNEDOARA DE MÂINE: 24 de localități hunedorene ar putea forma o mare Zonă Metropolitană de dezvoltare

Noua Lege a zonelor metropolitane, aflată în stadiul de proiect propus spre dezbatere publică până în 28 martie 2022, creează cadrul legal pentru constituirea a cel puțin unei zone metropolitane de forță în județul Hunedoara.

În fapt, în opinia noastră, noua lege ar da o șansă nesperată de dezvoltare județului Hunedoara, județ fost industrial, calamitat social, în care încă nu s-au găsit soluții de reașezare economică și fiecare localiatte trage să moară pe limba ei. Iar principalul argument ar fi capacitatea extinsă a unei/ unor zone metropolitane de a atrage fonduri pentru proiecte mari, incluzând aici și partea de atractivitate pentru investitori.

Câteva elemente de interes din noua lege, al cărei proiect poate fi consultat AICI, vă prezentăm în acest material.

 

Necesitatea actului normativ

Era nevoie de o lege dedicată acestor zone metropolitane deoarece studiile realizate până în prezent au identificat (conform notei de fundamentare) o serie de aspecte nereglementate:

– lipsa unor scopuri și obiective clare,

– atribuțiile structurilor metropolitane,

– suprapunerea teritorială a asocierilor voluntare,

– împărțirea atribuțiilor ADI-urilor și a atribuțiilor UAT-urilor componente.

 

Din această perspectivă, scopul Legii privind zonele metropolitane este de a prelua definiția stabilită de Codul administrativ și de a detalia aspectele privind constituirea și delimitarea, organizarea și funcționarea, competențele și finanțarea acestora pentru a pune la dispoziția autorităților locale un instrument de cooperare care să le permită să răspundă mai eficient la problemele menționate mai sus.

 

PNRR

Deloc de neglijat, în raport cu importanța zonelor metropolitane pentru coeziunea teritorială și pentru competitivitatea regională, elaborarea și adoptarea legii privind zonele metropolitane reprezintă jalon inclus în componenta 10 din Planul Național de Redresare și Reziliență – Fondul local.

 

Ce și cât e o zonă metropolitană

În fapt, Legea revizuiește și completează definiția zonei metropolitane din Codul Administrativ prin introducerea conceptului de teritoriu metropolitan – teritoriul din jurul municipiilor în cadrul căruia se creează relații reciproce de influență în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare.

Delimitarea teritoriului metropolitan se face diferențiat astfel:

1. pentru municipiul București – cel puțin teritoriul administrativ al județului Ilfov;
2. pentru municipiile reședință de județ – primele două coroane urbane;
3. pentru municipii, altele decât cele reședință de județ – prima coroană urbană.

Pentru a facilita înțelegerea conceptului, legea definește:

– coroana 1 drept teritoriul cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a unui municipiu, cu care acesta are cel puțin un punct de hotar comun și

– coroana 2 drept teritoriul cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a primei coroane urbane, cu excepția municipiului reședință de județ, cu care aceasta are cel puțin un punct de hotar comun.

 

NOTĂ: Participarea unităților administrativ teritoriale în cadrul zonelor metropolitane este voluntară.

 

Zone metropolitane în județul Hunedoara

În județul Hunedoara, prin anexa 1, legea propune 5 teritorii metropolitane care pot beneficia de noul cadru legal, teritorii în jurul municipiilor hunedorene.

Evident, cea mai puternică zonă este cea centrală, pe nucleul municipiului Deva, cu o structură asociativă care ar cuprinde 24 de unități administrativ-teritoriale hunedorene.

NOTĂ: Așa cum veți observa, sunt localități care pot opta pentru o zonă metropolitană sau alta.

 

 

Organizare și funcționare (elemente)

Proiectul de lege prevede atât mecanisme comune, de organizare și funcționare, cu cele general aplicabile asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, cât și mecanisme specifice care, pe de o parte, să încurajeze unitățile administrativ-teritoriale să se asocieze în zone metropolitane, iar pe de altă parte, să asigure eficiența activităților la nivelul zonelor metropolitane.

Organele de conducere ale zonelor metropolitane sunt trei: adunarea generală, consiliul director și comisia de cenzori. Modalitatea de desemnare a membrilor acestora și mecanismele de luare a deciziei sunt însă particularizate tocmai în scopul de a respecta specificitatea obiectivelor pentru care se constituie aceste zone.

Unitățile administrativ-teritoriale membre pot mandata zona metropolitană se exercite în numele lor o serie de atribuții precum: elaborarea, adoptarea, monitorizarea și evaluarea periodică a strategiei integrate de dezvoltare metropolitană, planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și planului urbanistic general al zonei metropolitane; elaborarea politicii fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton; elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan; promovarea, depunerea și implementarea de proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane etc.

 

Finanțare

În ceea ce privește finanțarea zonelor metropolitane, proiectul de lege propune ca aceasta să fie asigurată prin cotizații și contribuții din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, prin taxe speciale pe care unitățile administrativ-teritoriale membre le pot stabili, în vederea finanțării unor activități ale acesteia, prin tarife stabilite în vederea finanțării serviciilor publice furnizate prin intermediul acestora.

Zonele metropolitane sunt eligibile în calitate de solicitant sau partener în cadrul programelor de finanțare, indiferent de tipul sau sursa acestora, atunci când oricare din unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociației se numără printre categoriile de solicitanți eligibili ai respectivelor programe de finanțare.

Proiectul de lege propune un mecanism prin care pentru contribuabilii care își au domiciliul pe raza zonei metropolitane, impozitul pe venit se virează astfel:

1. 30% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își au domiciliul angajații;
2. 70% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit.

De asemenea, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, respectiv a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice a Municipiului București, către zona metropolitană constituită.

Sumele virate se utilizează de către zona metropolitană exclusiv pentru realizarea unor investiții, după cum urmează:

1. 30% pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2, după caz;
2. 70% pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în jurul căreia a fost constituită zona metropolitană.

 

O scurtă concluzie

Nu mai insistăm în detalii, mai ales că acestea pot fi consultate de cei interesați urmând legăturile online de la începutul acestui material.

Vom spune doar că noua lege a zonelor metropolitane ni se arată ca un pas important înainte spre dezvoltarea locală și regională în România. Pentru județul Hunedoara nu poate fi decât de esențial folos, în condițiile în care zonă este calamitată economic și social iar proiectele împrăștiate din ultimele două decenii și jumătate s-au topit fără a lăsa mare lucru în urmă.

Apariția acestor asocieri ar putea readuce în prim-planul interesului aleșilor dezvoltarea independentă de interesul politic, prin crearea unei agende noi, comune de dezvoltare.

În teorie, lucrurile stau bine, în practică… trăim cu nădejdea că interesul cetățeanului va mai câștiga un nivel în noua perspectivă.