Hard enduro aurifer. Străinii redescoperă munţii de aur

„Am rezolvat şi cu vremea, va fi soare, frumos”, zice Paul Grecu de la Moto Club Haita, clubul organizator al Golden Mountain Enduro Băiţa 2018. Zeci de rideri s-au strâns în arc în jurul staff-ului la şedinţa dinaintea startului.

Tabăra de la Căinel oferă o panoramă frumoasă a zonei şi riderii admiră culorile toamnei din şa. Prologul de la Golden Mountain Enduro Băiţa 2018 i-a dus pe endurişti direct într-o fostă carieră de calcar. Startul a fost singura parte uşoară a zilei. Şi nu pentru toţi.

De la start, înveţi pe propria piele că terenul e complet diferit faţă de alte concursuri. Dacă la Ghelari se împrăştie praf sau noroi, în Apuseni, cauciucurile aruncă dureros pietre de tot felul de dimensiuni. Pe marginea unui abrupt de carieră, e au şi vai.

Adrenalină pură în peisaj de toamnă şi temperaturi de vară indiană. E frumos şi te prinde zbaterea motoarelor care se caţără cu încăpăţânare pe munte.

Ajunse la capătul coastei, motoarele iau curba vijelios şi în jurul lor plouă cu pietre de jos, în sus.

Fenomenul moto îi face pe toţi să se întoarcă cu spatele la fiecare întoarcere. Dacă vrei să scoţi o imagine bună, rişti să fie ultima. Aparatele foto/video nu sunt prietene cu izbiturile.

KTM-urile, căştile, riderii şi organizatorii rezistă.

Lovit în plin, Ghiţă Daniel Furcă, recunoscut pentru felul lui mucalit de a fi, geme şi se apleacă. Îşi freacă pulpa şi îi spune colegului de la Check Point: „M-a nimerit în camuflaj…” Andrei Silvăşan nici nu apucă să comenteze că un rider pică de pe motor la jumătatea urcării: „Îi dau 10 pentru impresia artistică”, râde tânărul.

Din spatele lor, printre precipitaţiile cu pietre, Paul Lazăr se străduie să-i noteze pe foi pe participanţii trecuţi de probă. Până şi echipajul de la ambulanţă vine pe marginea stâncoasă să admire prestaţiile enduriştilor.

Se transpiră, sar înjurături scurte în mai multe limbi, se icneşte, se glumeşte, izbucnesc urale – poezia adrenalinei se scrie cu fiecare izbândă pe Apuseni.

 

„Hai, hai, hai!” răsună corul de pe coamă în timp ce motorul tremură peste povârniş şi se zbate ca peştele pe uscat. Riderul dă semne că renunţă şi băieţii de la organizare fac lanţ uman şi trag de roata motorul să-l scoată din hău.

Li se alătură câţiva moţi: „Vezi ce lăţug mi-am luat?”, zice Ghiţă de la Haţeg.

Aruncă gluma, deşi nu prea e de glumă: băieţii o iau la vale cu tot cu motor! Coboară rapid şi mai pune o mână de ajutor pe cauciuc. E nevoie uneori şi de şase, şapte oameni să tragă KTM-urile peste bolovani.

Câteodată herghelia de cai din motor e neputincioasă. „Cinci euro!” urlă Ghiţă la un endurist austriac salvat de la o prăvălire sigură. Peste cinci minute şi alţi câţiva extraşi, Ghiţă mormăie: „Mi-am făcut de un prânz!” Nu-i bai, până la sfârşit şi-a făcut de o vacanţă bună! Solul e sfărmicios: pietre şi bolovani cad în valuri taman peste riderii deja prăbuşiţi pe pantă. Nu mă încumet să fac nici un pas în jos, prefer supravegherea aeriană. După un sfert de ceas pe buza carierei, găsesc pietricele în poşetă şi buzunare, nu doar în bocanci. Din când în când, Ghiţă, Paul sau Bamse se avântă după pietroaie şi le dau la vale. „E ca pe asfalt aici! Îi foarte uşoară proba!”, glumeşte Ghiţă şi priveşte la vale: „Nu ştiu de ce, de la jumătate, toţi coboară, în loc să urce!”

Localnici, dar şi curioşi veniţi din mai multe judeţe sunt încântaţi de ce văd la Golden Mountain Enduro Băiţa 2018. Pici de câţiva ani, băieţi care se visează şi ei în şa, tinere care stau cu ochii după riderii lor, adulţi entuziasmaţi sau fani ai sportului cu motor s-au adunat cu zecile la fiecare specială a cursei. „Foarte frumos, îmi place să mă uit la ei. Îs mai bătrân, cu uitatu’ am rămas. Îmi place, am şi io un nepot printre ei. M-am urcat şi io pe-o drăcie de-asta, am fost şi io pă ea. Tăt m-am tilăvit”, zice omul trecut de-a doua tinereţe şi îşi trece palma peste coastele rupte cu motorul. „Impecabil concurs, foarte frumos”, crede un tânăr din Băiţa: „Şi de la noi se dau mulţi, dar nu aşa!”

Prologul are 10 kilometri şi nişte obstacole la finiş de care unii trec cu îndemânare, alţii trec cu ajutor şi mulţi trec cu figuri spectaculoase prin aer sau înfipţi în pământ. Se fac poşete, şuruburi, aterizări forţate şi salturi de-a dreptul aerobice. E recital de căzături şi sărituri la prima ediţie. „Nimic nu stă, totul se mişcă”, legea nr 1 a universului, capătă aici un nou înţeles.

Cam 60 % dintre cei înscrişi iniţial în cursă au reuşit să ajungă la finiş, restul au abandonat din motive tehnice: „I-a trădat materialul de concurs!”, spune Felix Predescu, responsabilul cu timpii ai MC Haita: „Aşa cursă să tot fie! Zona e superbă, concurenţii numai cât trebuie, oameni săritori.

Cei care au stat la case, în Băiţa au fost încântaţi”, spune Felix care a şi postat pe evenimentul de pe facebook şi a scris că sunt disponibile cazări cu: „traditional toilletes in the back yard – for real men”.

Mai pe româneşte: „Cu toaletele în fundul curţii, doar pentru bărbaţi adevăraţi.”

Polonezul Maciej Loboz a scos cel mai bun timp la clasa A, dar cum nu ştie o boabă în engleză, cea mai bună declaraţie a lui e semnul victoriei.

 

Robert Szakacs e pe doi şi hunedoreanul Raul Pătrău vine pe locul trei: „După o zi fără frâne şi trei zile pe pană, am scos ceva bun la capăt. Locul 3 Hard Enduro Golden Mountain Băiţa”, notează tânărul. „Foarte frumos a fost şi îmi place tare cum organizează cursele băieţii de la Haita şi aici şi la Ghelari. A fost mai greu pentru că e teren arid cu foarte multă piatră şi patinează foarte tare roata. Am reuşit să merg bine.” La B, Marek Kusnierz ia locul I şi Bogdan Buţiu de la Sibiu are locul doi: Organizatorii oftează: „Uite aşa îşi dai seama cum trece timpul – când am început noi să ne dăm, Bobo era un pici!”

Tot din Hunedoara, Claudiu Klein a încercat şi el specialele de pe munţii de aur: „E foarte frumos, mă dau pentru prima dată pe aici şi e ok. Terenul e un pic cam pietros, dar e bine, nu e foarte agresiv.”

Un rider străin îşi testează entuziasmul în engleză: „Este foarte bine, foarte frumoasă cursă! Am venit din Ungaria, traseul e foarte bun, vremea e minunată, foarte bună cursa! Ne place aici pe munţii de aur, ne întoarcem şi la anul!”

Polonezii au venit şi ei în număr mare şi au adus şi singura fată rider din concurs.

Unul dintre ei povesteşte: „E perfect! Am avut porţiuni foarte grele, a trebuit să fim rapizi aşa că am cheltuit o mulţime de energie, dar a fost fantastic. O aventură minunată!”

Dacă tot sunt închise minele de aur, organizatorii au găsit altă modalitate de a folosi fostele situri industriale. „Avem un nou concurs marca Haita, o echipă formată cu ceva vreme în urmă.

În ultimii ani au început să facă cele mai grele concursuri de hard enduro, foarte interesante şi pentru public, şi pentru dezvoltarea zonei. Vin foarte mulţi străini, vin cu familii, cu prietenii, cu mecanicii, cu familiile mecanicilor şi descoperă nişte locuri foarte rare. În România, avem locuri deosebite şi prin acest sport reuşim să atragem foarte mulţi oameni în România. Organizarea celor de la Haita e deosebită”, remarcă Nicoleta Olariu, vicepreşedinte la Fereraţia Română de Motociclism.

Au fost trei clase de concurs şi riderii au avut de străbătut în total 150 de kilometri, cu multe probe spectaculoase. Sâmbătă, participanţii au avut de furcă la Valea Arsului, iar duminică, cea mai grea probă a fost o urcare abruptă şi solicitantă lângă Tăul Făeragului.

La finiş, organizatorii îi aşteaptă nu covorul roşu, ci cu o serie de cauciucuri şi buşteni. Ca să le ia şi ultima suflare! Paul Grecu bate palma cu riderii extenuaţi şi entuziasmaţi: „Extraordinar a ieşit competiţia asta. Nu cred că va avea un viitor reuşit, sunt sigur! Locurile sunt foarte faine şi oamenii cu adevărat minunaţi. Ne-au ajutat mult peste tot, cu orice.

Străinilor le-a plăcut mult, chiar dacă au fost cazaţi în locuinţele moţilor şi nu au avut cele mai moderne condiţii. S-a mers mai rapid pentru că nu au fost mulţi concurenţi şi a ieşit tare bine.

Când mediul e fain, oameni-s de ajutor şi primarul vrea şi el să facă ce trebuie, nu are cum să nu iese bine! Sunt sigur că va creşte cursa de la an la an.” Pe membrii Haita i-a contactat primarul ca să aducă turişti în comună: „E un alt pas pe care îl facem în comună pentru dezvoltarea turismului local, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Am avut motociclişti din Ungaria, Austria, Germania, Polonia, Cehia, culmea e că au fost mai mulţi străini decât români. Mulţi au fost cazaţi la casele ardelenilor. Trag nădejde că la anul vor fi de două ori mai mulţi”, spune primarul Băiţei, Damian Diniş. După premiere, ediţia I s-a terminat în ritmuri rock, cu un minunat concert Quas.

Golden Mountain Enduro Băiţa 2018 a fost ultima competiţie de hard enduro a anului, dar planurile sunt deja croite şi pentru 2019, spune Paul Grecu: „La anul, facem Enduro Panorama între 2 şi 5 mai şi avem Băiţa între 11 şi 13 octombrie! Sunt diferite cele două: Panorama e pe patru zile, mai solicitantă; la Băiţa, lucrurile merg mai repede şi media de vârstă e mai mică. Amândouă cursele sunt frumoase şi aduc străini în ţară!”

 

 

Laura OANĂ