Guvernul va aproba OUG prin care punctul de pensie e majorat

Executivul are pe ordinea de zi a şedinţei de joi, de la ora 16.00, un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede că, începând cu anul 2022 valoarea punctului de pensie este majorată cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. De asemenea, „studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, cu metroul, precum şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic”. Guvernul va adoptat şi legea privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

Proiectul de act normativ mai precizează că „începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în anul 2021, autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum şi serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, cu modificările şi completările ulterioare, nu acordă vouchere de vacanţă”.

Conform sursei menţionate, „studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, cu metroul, precum şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport”.

De asemenea, „în cazul personalului militar, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalului civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, decontarea sumelor reprezentând servicii turistice cuvenită în anul 2020 se poate efectua şi pentru serviciile prestate în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2021 de orice structură de primire turistică aflată pe teritoriul României, în limita valorică a diferenţei dintre limita valorică prevăzută pentru anul 2020 şi cuantumul decontat efectiv personalului pentru serviciile prestate acestuia în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2020”, conform sursei citate.

În plus, potrivit proiectului de OUG, „prin excepţie de la prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se autorizează universităţile ca, pentru creditele bugetare din sold la finanţarea de bază, pentru sumele rămase neconsumate şi reportate din anii precedenţi la obiectivele de investiţii noi, precum şi pentru sumele rămase necheltuite din investiţii finalizate, să le redistribuie pentru obiective de investiţii noi, pentru obiective de investiţii în continuare, precum şi alte cheltuieli de natura investiţiilor. Sumele rămase în sold pentru facilităţi transport studenţi pot fi utilizate în anii următori şi pentru acordarea de burse pentru studenţi”.

Proiectul de OUG completează şi ordonanţa de urgenţă a Guvernului 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii: „Unităţile sanitare din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională pot organiza centre de vaccinare împotriva COVID-19 care funcţionează în interiorul acestora sau în unităţi militare, în condiţiile prevăzute în Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1031/2020, cu modificările şi completările ulterioare. Finanţarea centrelor organizate suplimentar peste numărul aprobat prin Strategia de vaccinare împotriva COVID – 19 în România, se asigură de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională”.

De asemenea, pentru personalul ministerelor şi instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională trimis în misiune permanentă în străinătate, cheltuielile privind testarea şi, după caz, vaccinarea acestuia pe teritoriul statului unde execută misiunea se suportă din bugetele instituţiilor trimiţătoare.

Schimbări la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

Un alt proiect de OUG aflat pe masa Guvernului este cel pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.

Astfel, proiectul de act normativ prevede că „din Fondul de garantare se asigură plata creanţelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariaţi cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei, denumiţi în continuare angajatori în stare de insolvenţă”.

De asemenea, „angajatorii sunt obligaţi să restituie sumele suportate în plus din Fondul de garantare pentru plata creanţele salariale ale salariaţilor faţă de cele cuvenite în raport cu cota prevăzută la art. 220^6 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data efectuării plăţii creanţelor salariale cuvenite salariaţilor, în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificărilor în acest sens”.

În situaţia în care este pronunţată închiderea procedurii de insolvenţă, ca urmare a redresării angajatorilor, inclusiv în perioada de observaţie, (…) aceştia sunt obligaţi să restituie sumele suportate din Fondul de garantare, în termen de 6 luni de la pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii.

Desfiinţarea Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor, pe ordinea de zi

Executivul are pe ordinea de zi a reuniunii de joi şi Legea privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Astfel, la data intrării în vigoare a prezentei legi Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, denumită în continuare Secţia, se desfiinţează.

De asemenea, cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora, iar dispoziţiile se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva Secţiei.

Soluţiile de clasare, de renunţare la urmărirea penală şi de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secţiei, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 335, art. 318, art. 328 şi ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.

Totodată, actele efectuate şi măsurile luate de procurorii Secţiei în cauze, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 304 şi ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.

„De la data desfiinţării Secţiei, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel. Căile de atac declarate de Secţie pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, mai arată proiectul de lege.

În plus, posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secţii ori în cadrul altor parchete, în funcţie de necesităţi.

Conform sursei citate, începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul Secţiei, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Modificarea Codului penal, discutată în Guvern

Alt proiect de lege înscris pe ordinea de zi este cel care aduce modificări articolului 369 privind incitarea la violenţă, ură sau discriminare din Codul penal.

„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, conform proiectului de lege.

În forma actuală, articolul prevede că: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Acest proiect de lege transpune art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 6 decembrie 2008.

Un proiect de hotărâre care figurează pe ordinea de zi este cel pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii ” Pod peste Tisa în zona Tepliţa din Sighetu Marmaţiei”, judeţul Maramureş.

Alt proiect de hotărâre actualizează datele de identificare şi a valorii de inventar ale unui bun imobil aflat în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA R.A. şi transmiterea acestuia în administrarea Aeroclubului României.

Executivul va discuta joi şi proiectul de hotărâre privind acordarea cetăţeniei române domnului „Richard II Patrick Neal”. Totodată, Guvernu va acorda cetăţeniei române şi lui „Umaga Siaki Jack” şi lui „Shennan Stephen Ross”.

 

news.ro