Guvernul va adopta un memorandum privind asumarea ţintelor şi obiectivelor „României Educate”
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că săptămâna viitoare Guvernul îşi va asuma prin memorandum ţintele şi obiectivele proiectului „România Educată”. El a adăugat că va fi înfiinţat şi un grup de lucru transpartinic care se va ocupa cu aspectele cadrului legislativ în vederea implementării proiectului.
Şeful statului a adăugat că va fi constituit în cel mai scurt timp un grup de lucru transpartinic care să construiască un cadru legislativ care să permită implementarea proiectului „România Educată”.
„Aşadar, în cel mai scurt timp, se va constitui un grup de lucru transpartinic pentru a construi cadrul legislativ care să permită implementarea proiectului. Parlamentul trebuie să fie un pilon central al procesului de reformă a sistemului de educaţie şi, prin această asumare, poate reda încrederea românilor în aleşii săi. Cu siguranţă, procesul de elaborare a acestei viziuni a durat mult tocmai pentru că mi-am dorit ca în „România Educată” să se regăsească vocile tuturor celor care au propuneri relevante de politică publică. Nu e un secret pentru nimeni că, în anumite perioade de guvernare, educaţia nu s-a aflat pe agenda politică, ceea ce a ţinut în loc „România Educată”. Am avut apoi ani electorali intenşi, a urmat pandemia, cu greutăţile, dar şi cu lecţiile ei valoroase. Acum avem, în sfârşit, şansa unei discuţii constructive, urmate de asumarea transpartinică şi de un proces consecvent şi stabil de implementare”, a mai explicat Iohannis.
El a vorbit şi despre finanţarea acestui proiect.
„Am apreciat, totodată, şi larga participare a societăţii civile la consultările de astăzi, majoritatea contribuind, de-a lungul timpului, la Raportul „România Educată”. Încă o dată, le mulţumesc pentru implicare şi consecvenţă! În concluzie, consultările din aceste zile îmi dau încredere să spun că există fereastra de oportunitate necesară pentru un demers politic şi social de durată în educaţie. Este momentul să trecem la implementarea Proiectului „România Educată” şi să dăm întâietate investiţiilor în sistemul de educaţie. De aceea, am insistat să fie asigurată finanţarea necesară pentru o parte dintre priorităţile şi reformele Proiectului, inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mă refer, de exemplu, la reducerea abandonului şcolar prin sprijinirea a peste 2.500 de unităţi de învăţământ preuniversitar, dotarea a 10.000 de laboratoare şi cabinete şcolare, mobilarea a 75.000 de săli de clasă, construirea a 140 de creşe şi servicii complementare de educaţie timpurie, realizarea a 10 centre de învăţământ dual, dezvoltarea unei reţele de şcoli verzi şi formarea a 100.000 de cadre didactice pentru predarea on-line”, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.
Un sprijin financiar de 3,6 miliarde euro va avea acest proiect, a mai afirmat şeful statului.
„Astfel, proiectul „România Educată” are un sprijin financiar important, istoric aş spune, în valoare de 3,6 miliarde de euro. Suplimentar, prin alte fonduri europene, vom finanţa cu 400 de milioane de euro renovarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, pentru garantarea siguranţei şi a securităţii copiilor şi dascălilor în şcoli. Revenind la Proiectul „România Educată”, pe scurt despre structura sistemului de învăţământ, care rămâne preponderent aceeaşi. Dezvoltăm educaţia timpurie, menţinem clasa pregătitoare şi gimnaziul de la clasa a V-a la clasa a VIII-a. Creştem autonomia şcolilor, mai ales acolo unde există capacitatea administrativă necesară. Pentru restul şcolilor, vom susţine noi forme de sprijin şi alocarea de resurse dedicate creşterii calităţii actului educaţional. Schimbări faţă de structura actuală apar la tranziţiile între etapele educaţionale. Ne dorim o mai mare flexibilitate şi o centrare a educaţiei pe fiecare elev”, a completat şeful statului.
„Asta înseamnă inclusiv valorizarea acelor elemente de profil care individualizează şi nu uniformizează. De aceea, deşi Evaluarea Naţională rămâne principalul instrument de certificare a competenţelor la finalizarea gimnaziului şi de repartizare în ciclul următor, am propus ca pe întregul parcurs al semestrului al doilea, unităţile de învăţământ şi elevii care doresc – subliniez, care doresc – indiferent de rută – teoretică, vocaţională sau profesională, să poată organiza, respectiv să susţină un examen suplimentar de admitere. Acest lucru se întâmplă deja pe ruta profesională sau vocaţională, fiind doar o extindere şi către zona teoretică, oferind o autonomie suplimentară şcolilor şi încredere elevilor, care, în tot acest proces, vor avea o susţinere reală prin activităţi consecvente de orientare şi consiliere”, a mai arătat preşedintele României.
Acesta a precizat că a propus o nouă structură a învăţământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocaţional şi profesional.
„Am propus o nouă structură a învăţământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocaţional şi profesional – care vor conferi absolvenţilor, după patru ani de studiu, acces la examenul de bacalaureat. Poate unul dintre cele mai importante obiective ale Proiectului „România Educată” este acela de a elimina barierele birocratice care limitau posibilităţile tinerilor de dezvoltare şi de a întări dreptul fiecărui elev de a reveni în sistemul de educaţie şi de a-şi urma ambiţiile, atunci când acestea îi pot aduce un viitor mai bun. Aşadar, pe scurt, eliminăm birocraţia şi, dacă un elev este, de exemplu, la un liceu profesional, îşi dă seama că nu se regăseşte acolo şi vrea să facă trecerea la unul teoretic sau vocaţional, va putea să se transfere, în urma unor testări specifice, la liceul dorit. Noul bacalaureat, deschis tuturor şi bazat pe competenţe, este o altă componentă importantă a „României Educate”, a subliniat şeful statului.
El a adăugat că îşi doreşte „examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenţilor de a se descurca în societate şi în viaţă, în general. Un absolvent de liceu, indiferent de profil, trebuie să poată înţelege problemele puse de schimbările climatice sau utilitatea vaccinurilor. Asta înseamnă să ne asigurăm că cetăţenia activă nu rămâne doar un deziderat declarativ”.
Şeful statului a făcut câteva precizări cu privire la funcţionarea colegiilor terţiare non-universitare, care pot funcţiona în universităţi, dar care nu au rangul de universitate. El a spus că această formă de învăţământ nu se substituie învăţământului universitar.
„În ceea ce priveşte funcţionarea colegiilor terţiare non-universitare, care pot funcţiona în universităţi, dar nu au rang de studii universitare, vreau să fac câteva precizări pentru o înţelegere corectă. Această formă de învăţământ, care funcţionează şi astăzi, nu se substituie învăţământului universitar. Formarea profesională pentru a permite certificarea la nivel de tehnician este cerută de piaţa muncii şi este deschisă tinerilor care nu au susţinut sau nu au promovat examenul de bacalaureat sau adulţilor care doresc să avanseze profesional cu ajutorul unei pregătiri suplimentare, de nivel 5 de calificare. Ea nu conferă acces în învăţământul superior fără promovarea examenului de bacalaureat. Mai pe scurt, bacalaureatul rămâne obligatoriu pentru studiile universitare, adică pentru licenţă, masterat şi doctorat, indiferent de domeniul de studiu”, a explicat preşedintele României.
El a mai spus că prin acest proiect este urmărită reducerea ratei abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional, la orizonul anului 2030.
„Pe lângă aceste câteva elemente-cheie ale viziunii „România Educată”, proiectul include şi o serie de ţinte concrete, printre care scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, până la un nivel de cel mult 10%, reducerea ratei de analfabetism funcţional, la orizontul 2030, sau creşterea competenţelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât şi al elevilor. Cred cu tărie că o Românie puternică este o Românie Educată şi este nevoie de implicarea tuturor autorităţilor şi forţelor politice pentru a garanta transpunerea în realitate a acestei viziuni în beneficiul fiecărui cetăţean!”, a conchis Klaus Iohannis.
news.ro
