Gata să frigem vrăjitoarea!

E înduioșător cum științele exacte din spatele digitalizărilor și smartphonizărilor care ne guvernează viața nu reușesc să ne smulgă din iraționalul superstițiilor de tot felul. Unii sunt de părere că tocmai aura asta audio-vizuală care ne înconjoară și se joacă cu mințile noastre pune gaz pe focul angoaselor omului civilizat și îl ține captiv superstițiilor paleolitice.  Câți dintre dumneavoastră nu sunt câmp fertil pentru bătutul de trei ori în lemn ca un fel de asigurare la pericol? Sau practicanți ai celor trei pași înapoi la încrucișarea cu nevinovata mâță neagră.

Și cât de amuzant este să credem copios că norocul ne va bate veșnic dacă vreo zburătoare ne onorează cu grația unui găinaț în freză, sau că intratul cu piciorul drept în clădire ne nivelează calea spre reușită. La fel ca mâncărimea în palma stânga care, sigur!, este aducătoare de bani. Nu la fel se întâmplă dacă ne mănâncă nasul pentru că, nu-i așa?, ne așteaptă o ceartă teribilă, dar care e incomparabil mai puțin îngrozitoare decât cei șapte ani de ghinion aduși de cioburile oglinzii. Întrebați apoi orice soacră mică! Călcatul mirelui pe picior la altar îl va transforma pe ginerică, pe viață, în sclavul fericit al miresei.

Mai în glumă, mai în serios,  superstițiile sunt parte din viața noastră, dar luate așa pe persoană fizică majoritatea sunt inofensive.  Cultivată la comun însă, disponibilitatea asta de a crede fără a cerceta formează patul germinal al unor periculoase isterii colective. Dacă efectul terifiant a lui ”Bau-Bau” și a ”Omului negru” e de înțeles în lumea dinților de lapte,  ”ambulanța neagră care răpește copii” n-ar fi trebuit să scoată din minți adulți în toată firea. În România mileniului trei, o femeie a mâncat bătaie pentru că zeci de semeni de-ai ei au crezut într-o superstiție năroadă, aceea că pe străzile patriei se plimbă o ambulanță (neagră, musai!) al cărei șofer răpește copii, după care, gospodărește, îi golește de organele interne ca să facă și el un ban.

Nefericită idee pe scriitoarea Doina Popescu de a-și denumi proiectul cultural ”Ambulanța pentru literatură”. În preajma Gării de Nord a Bucureștiului a nimerit cu cultura chiar în oiștea obscurantismului românesc, acolo unde miturile, zvonurile, superstițiile la braț cu ignoranța vocațională și credulitatea aproape patologică o iau mereu înaintea rațiunii și a logicii elementare.

Din păcate, mulțimea din jurul Gării de Nord fremătând de perspectiva carnală a flagelării unei neo-vrăjitoare e un eșantion al unei populații mult mai largi care poate fi excitată prin cele mai nebunești, absurde, de smoala minții manipulări. Lumea asta românească nu a putut niciodată să fie salvată prin educație. Nu ajunge nimeni la acești oameni cu lumina cunoașterii, pentru că ei nu sunt interesați de asta.  Deloc! Au în schimb curiosul apetit de a sugativa pe nerăsuflate orice momeală propagandistică care le trece pe la ureche. Pentru oamenii ca cei cu ”salvarea neagră”  se prepară și servesc ”fake news”-urile.  Cu cât mai deșucheate, cu atât mai credibile. Ei sunt cei care îți explică că Ceaușescu a fost cel mai mare patriot pe care țărișoara asta putea să-l nască atunci când nu bea sângele bebelușilor ca să rămână veșnic tânăr, că de vină pentru scumpirile din ultima vreme sunt supermarketurile, sau că la 11 septembrie 2001 americanii înșiși și-au demolat turnurile.

Oameni ca aceștia sunt un aluat ușor de frământat pentru orice putere politică și sunt primii soldați care se înrolează în armata întunericului dacă primesc scenariul potrivit. Sărăcia lor materială, lipsa lor de cultură, poate fi exploatată fără milă, iar atunci când lucrurile se termină prost (cam întotdeauna până la urmă!) ei sunt cei care plătesc oalele sparte.

Fără vreo speranță de mai bine, mă văd cumva dator să le transmit acestor oameni că e mai bine pentru ei să nu devină cozi de topor atunci când ceea ce li se cere li se pare puțin ciudat, dubios sau au măcar un sâmbure de bănuială că nu fac bine ce fac.

Nu știu cum aș putea face asta mai eficient, de aceea m-am gândit la un apel clasic:  ”Nu vă jucați cu focul! O să faceți pipi în pat!”

Adrian SĂLĂGEAN