Florin Ciţu: Rectificarea bugetară alocă resurse pentru programele care au ca obiectiv menţinerea locurilor de muncă, creşterea economiei şi investiţiile
Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a afirmat, vineri seară, după şedinţa de Guvern, că a fost aprobată rectificarea bugetară anuală.
„Facem rectificarea bugetară după ce avem execuţia bugetară la 6 luni de zile. La această rectificare bugetară am luat în calcul câteva elemente. Pentru noi este foarte important să continuăm injecţia de lichididate în economie, pentru a menţine ritmul investiţiilor, de a păstra locurile de muncă şi profitabilitatea firmelor, în condiţii de criză globală”, a declarat ministrul.
Forin Cîţu a precizat că „şi România a fost afectată de criză, dar într-o măsură mult mai mică, dacă ne uităm la ce se întâmplă la restul economiilor din UE”.
„În primul semestru din acest an, economia a scăzut cu 3,9% ceea ce reprezintă şi aproape estimarea noastră pe întreg anul”, a mai afirmat Cîţu.
Ministrul a precizat că rectificarea bugetară „vine să aloce resurse pentru programele aprobate în prima parte a anului, programe care au ca obiectiv menţinerea locurilor de muncă, creşterea economiei şi investiţiile”.
Acesta a prezentat, din nou, câteva dintre datele recificării bugetare.
„De la ce pornim? O estimare a contracţiei economice în acest an cu 3,8% este o înrăutăţire a prognozei făcută în aprilie cu 2 puncte procentuale pe care economia le-a pierdut în două luni când economia a fost închisă din cauza crizei de coronavirus. Asta înseamnă că şi PIB-ul a scăzut, din estimarea iniţială. (…) Pe partea de venituri avem o scădere a veniturilor din economie de 7,8 miliarde de lei, iar pe partea de cheltuieli, influenţa este de 18 miliarde lei. Deficitul bugetar consolidat creşte de la 73,4 miliarde la 90,9 miliarde”, a mai anunţat ministurl Finanţelor.
Acesta a vorbit şi despre capitolul cheltuieli din rectificarea bugetară, care includ creşterea etapizată a alocaţiilor pentru copii şi majorarea punctului de pensie, cât şi despre destinaţia sumelor alocate pentru ministere, în special cel al Sănătăţii, în contextul pandemiei de coronavirus.
„La cheltuieli, bineînţeles creşterea etapizată a alocaţiilor cu 20%, majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie, de la 1.265 lei la 1.442 de lei. Majorarea pensiei minime de la 704 lei la 800 lei. Aş vrea să mai prezint câteva elemente din cheltuieli curente şi de capital, proiecte naţionale. Cele 9,5 miliarde lei în domeniu socio-economic. Sunt 3 miliarde lei incluse pentru a continua indemnizaţiei, pe SURE. 1,5 miliarde pentru plata până la final a dreptului de asistenţă socială. Mai avem 2,4 miliarde am spus în Fondul de rezervă. În domeniul Sănătăţii, 1,1 miliarde pentru asigurarea fondului de plăţi salariale a persoanelor din unităţile sanitare publice. 500 de milioane pentru medicamente, puşi fără contribuţie personală, 800 de milioane de lei în plus la plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate. Aici vreau să vă spun că, în acest an, am plătit cele 3 miliarde lei stocurile de anul trecut. Am plătit încă 2,4 miliarde şi adăugăm 800 milioane pentru decontarea concediilor medicale. Mai sunt 200 milioane cheltuieli pentru personal, în bugetul Ministerului Sănătăţii, pentru sporuri, pentru condiţiile de pericol deosebit. 3,114 miliarde lei pe sold, în special pentru Sănătate”, a explicat Florin Cîţu.
El a adus în discuţie şi capitolul investiţii şi a prezenta plafoanele de garanţii pentru mai multe programe, printre care IMM Invest, IMM Factoring, care sunt majorate, la această rectificare bugetară.
„La investiţii, avem în continuare 1,8 miliarde pentru Ministerul Dezvoltării, 323 de milioane pentru proiecte privind educaţiei timpurie, proiecte din învăţământul secundar ROSE, 250 de milioane pentru menţinerea infrastructurii rutiere, deci sunt suplimentare. Aş vrea să vă prezint câteva din cheltuielile bugetare şi ce aducem în plus la această rectificare. Cheltuielile bugetare se majorează cu 18,2 miliarde pe sold, deci sunt mai multe influenţe acolo, dar important din acestea sunt proiecte finanţate din fonduri externe de 8,6 miliarde de lei şi cheltuieli curente de capital, proiecte naţionale, de 9,5 miliarde de lei. În plus se majorează plafonul de garanţii cu 14 miliarde de lei, de la 18 miliarde cât a fost în prima rectificare la 32 de miliarde. Aici includem majorarea plafonului pentru programul IMM Invest cu 5 miliarde lei, de la 15 la 20 de miliarde lei. A fost aprobat de Comisia Europeană. Plafon garanţii măsuri sprijin companii mari EXIMBANK cu 4,7 miliarde lei. Plafon garanţii TAROM şi Blue Air cu 0,8 miliarde lei. Plafon garanţii program IMM Leasing 1,5 miliarde lei. Plafon garanţii program IMM Factoring 1,1 miliarde lei. Plafon garanţii vouchere de vacanţă şi asigurare de credit comercial – 1 miliard lei. Acestea sunt creşterile pentru garanţii”, a completat Florin Cîţu.
news.ro
