Fizicianul Stephen Hawking a încetat din viaţă
Fizicianul Stephen Hawking, în vârstă de 76 de ani, a murit, miercuri dimineaţă, la locuinta sa din Cambridge, a anunţat familia acestuia, potrivit presei internaţionale. Stephen Hawking a fost cel mai cunoscut om de ştiinţă britanic al timpurilor noastre, un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului.
„Suntem profund întristaţi că tatăl nostru iubit a murit astăzi. A fost un mare om de ştiinţă şi un om extraordinar, a cărui muncă şi moştenire vor dăinui mulţi ani”, au anunţat copiii lui Hawking, Lucy, Robert şi Tim.
Stephen Hawking s-a născut la 8 ianuarie 1942, în Oxford/ Anglia, a fost fizician englez, teoretician al originii universului şi unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, deţinută cândva de Isaac Newton.
Din 1963, de la vârsta de 21 de ani, Hawking suferea de o boală progresivă de neuron motor, afecţiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică.
Hawking a avut o activitate ștințifică prodigioasă, principalele domenii de cercetare fiind cosmologia teoretică, relativitatea generală și mecanica cuantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra originii și evoluției universului în expansiune, din momentul „marii explozii” inițiale („The Big Bang”) și întreprinde studii asupra relației dintre găurile negre din univers și termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste găuri negre au o durată de existență limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o „evaporare” treptată a acestora sub forma radiației Hawking. Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admițând că radiația se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei găuri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de paradoxul informațional al găurilor negre. La Conferința Internațională asupra Relativității Generale și Gravitației din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis ideea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informații asupra întregii materii pe care au asimilat-o.
Foarte populare sunt cărțile sale de popularizare a științei, pentru nespecialiști: A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă istorie a timpului, 2004), Einstein’s dream, 1993 (Visul lui Einstein și alte eseuri), The Universe in a Nutshell, 2001 (Universul într-o coajă de nucă, 2004) și A briefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (O mai scurtă istorie a timpului).
news.ro
