Festivalului Stradivarius Music Nights, la a V-a ediție
În seara de deschidere a celei de-a V-a ediție a Stradivarius Music Nights, avem bucuria de a vi-l prezenta pe violonistul elvețian Sebastian Bohren.
Dvs. aveți privilegiul de a-l avea pe Sebastian Bohren pe scenă , la Hunedoara , ca solist și dirijor .
Sebastian Bohren este unul din cei mai renumiți violoniști internaționali ai momentului, remarcându-se atât din postură solistică, cât și ca muzician de cameră și atingând un echilibru distinctiv în interpretările sale și în alegerea repertoriului, care favorizează epocile clasice și romantice timpurii, secolul al XX-lea și lucrările contemporane.
Sebastian Bohren, care s-a născut în 1987, s-a format la Zurich, înainte de a studia la Lucerna cu Igor Karsko și la Universitatea de Muzică și Artă Interpretativă din München cu Ingolf Turban.
În anul 2022, Fundația Școlii elvețiene de vioară i-a acordat premiul „Golden Bow”.
Din anul 2000, Fundația Brienz Violin Making School onorează muzicieni renumiți pentru realizări remarcabile. „Arcușul de Aur” are scopul de a simboliza legătura dintre muzică și vioara și, în calitate de ambasador al Elveției, să reprezinte un simbol important la nivel internațional. Premiul, un arcuș de coarde de cea mai înaltă calitate, cu piese metalice aurii de la atelierul de arcușuri al lui Johannes și Marianne Finkel, este prezentat la concertul de deschidere al Săptămânii Festivalului de Muzică de la Meiringen.
Sebastian cântă la două viori diferite, Stradivarius „King George” din 1710 și un Guadagnini „Ex-Wanamaker-Hart”,realizat în 1761 la Parma de Giovanni Battista Guadagnini.
Jazz night , a doua seară de Festival Stradivarius Music Nights, aduce in fata Dvs. trupa Blue Noise: șase voci care creează muzică a cappella unică pe piața românească.
Marina-Alexandra Arsene (sopran), Elena Moroşanu (mezzo sopran), Ana Dubyk (alto), Mihail Grigore (tenor), Bogdan Tudor (bas) şi Denis Bolborea (percuție vocala/beatbox) formează “laboratorul de voci” unde experimentează, explorează şi se joacă cu o gamă diversă de sonorităţi pe care vocea umană le poate produce.
Cele șase voci sunt șase interpreți cu o pregătire artistică solidă, activi de-a lungul timpului în diverse formații. Patru dintre ei au făcut parte din trupa Jazzappella, prima formație a capella din România. În cei aproape trei ani de Jazzappella au pus bazele genului a cappella în România, învățând din mers, găsindu-și treptat un public care i-a susținut și i-a urmărit. Au susținut peste 120 de concerte, în țară și în festivaluri internaționale de jazz, producându-se alături de nume importante ale genului, printre care amintim Swingle Singers și Vocal Sampling.
Patru interpreți au hotărât să meargă mai departe, să continue experimentul muzical în ideea unui „laborator de voci”. Experiența dobândită în jazz-ul a cappella le permite să abordeze acum alte genuri muzicale. Iar cei doi noi membri ai formației aduc un suflu nou și influențe diferite. În universul muzical al formației, sonoritățile jazz din anii ’50 – ’60 se amestecă cu ritmuri de pop, rhythm and blues și beat box.
„Night of the Proms”, gala aniversară a celor cinci ediții a Festivalului Stradivarius Music Nights – 10 august 2022, ora 21.00 !
Așteptăm cu nerăbdare data de 10 august pentru a o reasculta, în cadrul celei de-a V-a ediție a Stradivarius Music Nigts.
Călătoria Andreei Stoica în muzică a început la vârsta de cinci ani, când tatăl ei i-a dat primele lecții de pian. Darul ei firesc a fost imediat evident, iar la vârsta de șase ani și-a început studiile la Conservatorul de Muzică George Enescu (Liceul) din București. La 12 ani a debutat ca interpret cu concertele pentru pian ale lui Mozart cu Orchestra Filarmonicii din București. Au urmat multe alte recitaluri și turnee de concerte înainte de a reveni la Universitatea de Muzică din București, pe care a absolvit-o în 1999 și la Conservatorul din Amsterdam, unde și-a terminat studiile în 2006.
A devenit laureată a mai multor competiții prestigioase, puterea, viteza și precizia ei fără efort, combinate cu profunzimea emoțională și lirismul i-au câștigat o rapidă apreciere. În timp ce studia a început o activitate intensivă de turnee în toată Europa, atât în programe solo, cât și în spectacole cu orchestre. A concertat în Germania, Olanda, Italia, Spania, Franța, Elveția, Polonia, România, Israel, Grecia, Bulgaria și SUA, inspirând publicul în multe dintre sălile de concert importante precum Concertgebouw Amsterdam, De Doelen Rotterdam, Gewandhaus. Leipzig, Konzerthaus Berlin, Tonhalle Düsseldorf, Teatro Regio di Torino, Carnegy Hall New York, Musikverein Wien.
Genialul pictor italian din epoca Renașterii , Leonardo da Vinci afirma că „muzica și pictura sunt surori „. Pe perioada de desfasurare a celei de-a V-a ediție a Festivalului Stradivarius Music Nights, în Sala Dietei a Muzeul Castelul Corvinilor ,va avea loc și expoziția de pictură „Initiateca”, ce va prezenta publicului lucrările artistului plastic Deaca Mircea . Domnia sa este Doctor în Teoria Filmului si Audiovizualului – Sorbonne Nouvelle – Paris. Din 1992 este membru al Asociației artiștilor francezi, Maison des Artistes (Paris) și al fundației Cite Internationale des Arts (Paris). A avut în jur de 50 de expoziții personale în Europa (Franța, Belgia, Olanda, Scoția,Austria și Portugalia). Lucrările sale au fost premiate în Franța (Artistes du monde, Galeria Bernanos, 1991; Premiul Monet, Villeneuve la Garenne, 1996; Premiul orașului Mee sur Seine,1996.Stilul lucrărilor sale îmbină o formulă expresionist postmodernă cu figurativul stilului grafic clasic. Deaca redescoperă trăsăturile și flexibilitatea figuralului clasic asociat expresiei abstracte și premizelor conceptuale ale artei contemporane. Acest spațiu media și stilistic hibrid generează o expresie unică care exploatează deopotrivă texturile și emoțiile. Multe dintre lucrările sale sunt amestecuri spontane de figurativ și abstract realizate cu desene în tuș suprapuse peste paleta picturii în acrilic și, figurativ spus, sunt experimente plastice realizate cu afecte cromatice, emoții figurale și texturi expresive.
„Pictor, grafician, autor de colaje și alte experimente vizuale fanteziste […] [Deaca] s-a lăsat impregnat de atmosfera muzeelor și galeriilor și a devenit, în practica sa creativă, un „citaționist”. Desenator abil, sofisticat, îi „plagiază” cu ușurință pe clasici, mai ales pe renascentiști, cu tot cu modele lor greco-latine, sau compune în manierele lor, adăugând mărci ale contemporaneității, ștraifuri de culoare preluate din drapelele statelor moderne prin care a călători, mărci și afișe publicitare ale unor produse de consum, pagini de pașaport, bilete de călătorie, ștampile vamale. Frumusețea renascentistă sau a altor etape ale istoriei vizualității se amestecă în realitatea vremurilor noastre, coborând „în stradă”. Personajele și scenele desenate și pictate își păstrează „vechimea”, dar sunt distorsionate, „decad”, se-mpletesc cu postmodernitatea atât de intertextuală, de bogat-reciclantă de retorici de-altă-dată. Pe aceste linii, Mircea Valeriu Deaca meditează interesant, profund asupra condiției umane și creative actuale.” (Ion Bogdan Lefter, „Vechimi” artistice noi sau noutăți artistice „vechi”, Reporter Global, nr.39, 22-28 martie 2019).
Sursa: Dobordi Art facebook
