Explicații din partea administratorilor de la Sarmizegetusa Regia
Accesul spre monumentele istorice de la Sarmizegetusa Regia este restricționat ca urmare a alunecărilor masive de teren. În ultima perioadă în spațiul public au apărut mai multe acuzații, conform cărora alunecările de teren s-ar fi produs din cauza tăierilor de arbori. Acum, administratorii zonelor istorice vin cu lămuriri.
“Alunecările de teren, care au afectat drumul județean 705 A, NU s-au produs în proximitatea arealului în care au fost efectuate tăieri de arbori în această iarnă. Reamintim că aceste tăieri, care au fost hotărâte și planificate, de către specialiști, cu un an înainte, au beneficiat de toate avizele, autorizațiile și aprobările cerute de lege, fiind monitorizate silvic, arheologic și administrativ pe toată durata lor. De altfel, toți specialiștii, aflați la fața locului, în urma evenimentelor recente, au exclus orice legătură între tăierile respective și alunecările de teren care au afectat o pădure tânără de aproximativ 50 de ani, de pe versantul Fețele Albe, versant opus Dealului Grădiștei. Alunecarea de teren din zona sitului, în Incinta Sacră, s-a produs la limita terasei a X-a, pe locul în care în anii 80 a fost construit un zid de sprijin, din beton, o intervenție mai puțin fericită, la acea vreme. Acel zid a fost acoperit cu pământ, în anul 2004, fără a se asigura o stabilitate optimă a materialului depus. Din acea cantitate de pământ, adusă din altă parte și nicidecum din solul antic al sitului, s-a desprins o porțiune de aproximativ 20 de metri, fără să fi fost afectat vreun monument”, arată Administrația Sarmizegetusa Regia.
În plus, cei care se ocupă ce cetățile dacice susțin că într-o perioadă de timp relativ scurtă au căzut cantități semnificative de precipitații.
“Cantitățile de apă căzute în perioada respectivă au fost impresionante. Timp de 9 zile a plouat abundent, în fiecare zi înregistrându-se între 50 și 100 de litri pe metru pătrat, în intervale diferite, asta în condițiile unui bazin hidrografic împânzit cu torenți și izvoare naturale. Putem afirma că la această cantitate de apă căzută, pagubele produse puteau fi mult mai mari”, mai arată cei de la Sarmizegetusa Regia.
Debitul crescut al râului a dus la ruperi de gabioane și maluri pe drumul care face legătura între Costești și Grădiștea de Munte. Pe un sector de drum, situat la șapte kilometri în aval de alunecarea masivă de teren produsă săptămâna trecută, apa a rupt o porțiune semnificativă a unei benzi de circulație.
Monika BACIU