Evaluarea activităţii Poliţiei de Frontieră Române desfășurate în anul 2020

Ieri, la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în prezenţa domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul Afacerilor Interne, a avut loc şedinţa de evaluare a activităţii instituţiei pe anul 2020, într-un cadru restrâns și în sistem videoconferinţă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară.Cu această ocazie, domnul chestor principal de poliţie Liviu Bute a prezentat principalele activităţi derulate de Poliţia de Frontieră în anul 2020 si a apreciat poliţiştii de frontieră pentru implicarea deosebită de care au dat dovadă în acest an special.

În anul 2020, Poliţia de Frontieră Română a urmărit îndeplinirea atribuţiilor conferite de legislaţia naţională în vigoare, atât în ceea ce priveşte optimizarea supravegherii şi controlului la frontieră, cât şi combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere. Totodată, având în vedere necesitatea implementării măsurilor stabilite la nivel național pe linia prevenirii răspândirii infecției cu noul coronavirus, Poliţia de Frontieră Română a vizat atingerea următoarelor obiective:

• Fluidizarea traficului transfrontalier prin suplimentarea personalului care își desfășoară activitatea la controlul de frontieră, folosirea la capacitate maximă a infrastructurii punctelor de trecere, folosirea echipamentelor mobile de control în vederea creșterii capacității de procesare;
• Menținerea în perioada stării de alertă a măsurilor adoptate în activitatea specifică de control la frontieră stabilite anterior pentru gestionarea răspândirii infecțiilor pe teritoriul României a virusului SARS-COV 2, înainte și pe timpul stării de urgență;
• Gestionarea migraţiei ilegale şi a infracţionalității transfrontaliere înregistrate în zona de competenţă teritorială a poliţiei de frontieră, prin implementarea, într-o manieră unitară, a măsurilor specifice de prevenire şi combatere a acestora, coordonarea – în limitele şi condiţiile stabilite de lege – activităţilor desfăşurate de structurile subordonate şi derularea efectivă de acţiuni de prevenire şi cercetare a infracţiunilor circumscrise migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere.
• Asigurarea necesarului de resurse umane, tehnică, mijloace de mobilitate terestră şi navală, alte echipamente specifice, pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către toate structurile din subordine.
• Asigurarea unei reprezentări de înalt nivel a statului român, a M.A.I. şi P.F.R. în relaţiile de cooperare cu structurile similare din ţările vecine, cu structurile partenere din ţările membre U.E., cu agenţiile europene, precum şi cu alte instituţii cu care se colaborează.

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

În contextul pandemiei COVID-19, pentru limitarea răspândirii virusului SARS COV 2 și pentru a proteja sănătatea tuturor persoanelor, la nivel internațional, cât și național, au fost necesare unele restricții de călătorie. Aceste măsuri au avut influențe majore în circulația internațională a persoanelor, fapt ce a condus la scăderea semnificativă a traficului de persoane și mijloace de transport prin punctele de frontieră, implicit la scăderea infracționalității transfrontaliere.

• Valorile de trafic înregistrate în punctele de control de trecere a frontierei au fost de aproximativ 28,5 milioane treceri persoane (23,8 milioane cetăţeni U.E. şi 4,7 milioane cetăţeni non-U.E.), atât pe sensul de ieşire, cât şi pe sensul de intrare.

În comparaţie cu aceeaşi perioadă 2019, când valorile de trafic persoane înregistrate la frontierele României au fost de 69,7 milioane, se înregistrează o scădere cu 59%.

Începând cu luna martie, o dată cu instituirea stării de urgenţă la nivel naţional ca urmare a pandemiei provocate de noul coronavirus, se observă scăderea valorilor de trafic persoane prin punctele de frontieră, minimul fiind atins în luna aprilie 2020.

În perioada analizată, valorile de trafic pentru mijloacele de transport înregistrate în punctele de control trecere frontieră au fost de aproximativ 10,3 milioane  autovehicule, cu 42% mai mici comparativ cu perioada similară 2019 (17,8 milioane mijloace de transport).

În contextul scăderii traficului mijloacelor de transport, se observă că numărul automarfarelor care au tranzitat frontiera de stat a rămas constant comparativ cu perioada similară a anului 2019, când au tranzitat frontiera aproximativ 4,4 milioane de automarfare, pe ambele sensuri de deplasare.

• În anul 2020 au fost constatate 16.533 fapte ilegale din care 8.134 infracţiuni şi 8.399 contravenţii.

Cele mai multe infracţiuni descoperite au vizat tentativa sau trecerea ilegală a frontierei (2.781 fapte), urmate de infracţiunile de fals şi uz de fals (1.081) şi de natură economico-financiară, inclusiv contrabanda cu bunuri (788 fapte).

Anul trecut, la frontiera cu Ungaria au fost depistate cele mai multe fapte de natură penală, numărul acestora reprezentând 23% din numărul de infracţiuni constatate la frontiera României. De asemenea, la frontiera cu R. Moldova au fost aplicate cele mai multe sancţiuni contravenţionale, 33% din numărul total.

În anul 2020 nu s-a permis intrarea în ţară pentru 12.684 cetăţeni străini ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale, înregistrându-se o creştere de 63% faţă de anul anterior. Principalele motive pentru care a fost dispusă măsura de nepermitere a intrării în ţară au fost: nu posedau documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere, respectiv nu deţineau o viză valabilă sau un permis de şedere valabil, precum și pe motiv de sanatate publică.

Totodată, la controlul de frontieră au fost depistate peste 77.800 alerte Schengen ori naționale, respectiv au fost predate autorităţilor competente aproximativ 380 persoane, cetăţeni români şi străini, date în urmărire generală.

• Pe linia migraţiei ilegale, s-au continuat acțiunile în sistem integrat, precum și măsurile ce vizează întărirea dispozitivelor de control de la frontiera cu Serbia și Bulgaria. S-a avut în vedere creșterea numărului de echipaje care desfăşoară activități de supravegherea frontierei de stat, asigurarea echipamentelor de supraveghere necesare, precum și cooperarea eficientă cu celelalte structure ale Ministerului Afacerilor Interne, astfel încât fenomenul să fie gestionat corespunzător.

În perioada de referinţă, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă 10.586 de cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera, din care 6.658 pe sensul de intrare în ţară şi 3.928 pe sensul de ieşire, mare parte dintre ei acţionând ilegal la frontieră organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi, astfel:

• au fost depistate 1.426 grupuri de migranţi şi 363 de persoane, cetăţeni români şi străini, implicate în traficul de migranţi prin sprijinirea cetăţenilor străini în încercarea de a trece ilegal frontiera.
• 8.874 dintre migranți au fost depistați acționând ilegal la frontiera verde, 1.491 au încercat să treacă ilegal frontiera ascunși în mijloace de transport, iar celelalte 221 persoane au fost depistate încercând să treacă ilegal folosindu-se de alte metode (documente de călătorie și vize false, substituire de persoană, evitarea controlului de frontieră etc.)
• 3.641 de persoane au solicitat acordarea statutului de azilant la structurile politiei de frontieră, fiind predate reprezentanților Inspectoratului General pentru Imigrări pentru întreprinderea măsurilor legale.

De asemenea, în perioada de referinţă, s-a intervenit pentru securizarea zonelor de frontieră vulnerabile și creșterea capacității de reacție, acționând în colaborare cu autoritățile de frontieră din Serbia pentru prevenirea  trecerii ilegale a migranților din țara vecină.

În ceea ce priveşte naţionalitatea persoanelor depistate în tentativă de trecere ilegală a frontierei, se constată că cei mai mulţi cetăţeni provin din următoarele ţări: Afganistan, Siria, Irak, Turcia, Maroc, Algeria, Pakistan, Bangladesh, Egipt şi Somalia.

Comparativ cu anul 2019, se constată o creştere a numărului persoanelor depistate în timp ce încercau să treacă ilegal frontiera cu un procent de 184%.

Pentru gestionarea fenomenului migraţionist la frontiera României, la nivelul Poliţiei de Frontieră au fost luate o serie de măsuri, după cum urmează:

• a fost gestionată problematica readmisiei și a persoanelor returnate/înapoiate, fiind analizate și dispuse măsuri cu privire la cererile de readmisie transmise de autoritățile statelor U.E. și vecine non-UE.
• au fost implementate măsuri eficiente de combatere şi prevenire a intrărilor frauduloase în România prin întărirea dispozitivului de supraveghere a frontierei de stat, inclusiv prin executarea de misiuni aeriene cu mijloace aparținând Inspectoratului General de Aviație. În acest context, au fost realizate misiuni de supraveghere aeriană la frontiera cu Bulgaria și Serbia, în funcție de solicitările structurilor teritoriale;
• Pe linia prevenirii şi combaterii contrabandei cu bunuri, au fost constatate 56 infracţiuni de natură economico- financiară şi 732 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală, valoarea bunurilor confiscate fiind de 170 milioane lei. Au fost depistate aproximativ 234 persoane în trecere sau tentativă de trecere ilegală a frontierei asupra cărora au fost descoperite bunuri care făceau obiectul contrabandei sau traficului ilegal cu bunuri.
• Au fost reţinute în vederea confiscării 4,2 milioane de pachete cu ţigări, având o valoare aproximativă de 51,7 milioane lei, peste 13.000 kg tutun, 205 kg tutun narghilea şi au fost identificate şi destructurate 7 grupuri organizate în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost implicate 36 de persoane.
• Alte bunuri reţinute în vederea confiscării:
  • 22.514 litri alcool;
  • 25,9 kg bijuterii din aur şi argint;
  • 249 kg chilimbar;
  • 317.000 euro şi 46.000 dolari.
• Pe linia infractionalităţii cu vehicule suspecte a fi furate, în perioada analizată, în zona de competenţă a poliţiei de frontieră au fost descoperite 172 autovehicule semnalate ca fiind căutate de autorităţi sau suspecte a fi furate (137 autoturisme, 19 microbuze, 2 motociclete, 11 automarfare și 3 remorci), fiind constatate 189 de infracţiuni. Persoanele implicate în această activitate ilicită sunt cetăţeni bulgari, ucraineni, italieni, turci, unguri, polonezi, norvegieni, moldoveni şi români.

• Pe linia dreptului de proprietate intelectuală, în perioada analizată au fost constatate 249 fapte de natură infracţională referitoare la dreptul de proprietate intelectuala. Astfel, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali au depistat bunuri contrafăcute purtând însemnele unor mărci internaţionale protejate, după cum urmează:
  • 1.011.888 bucăţi articole de îmbrăcăminte şi lenjerie;
  • 33.853 perechi încălțăminte;
  • 43.412 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie;
  • 170.960 bucăți alte produse (electrice, electronice, jucării, ceasuri, unelte, instrumente de scris, produse farmaceutice, articole marochinărie etc.)

• Alte descoperiri, înregistrate în anul 2020, au fost:
  • 35 arme, majoritatea neletale, 4.356 cartuşe (majoritatea de vânătoare), 23.338 kg materiale pirotehnice;
  • pe linia traficului ilegal cu substanțe interzise, au fost constatate 109 infracțiuni, printre confiscări numărându-se 52 kg heroină, 30 kg cocaine, 1,3 kg cannabis, 2 kg stupefiante şi alte substanţe.

• Pe linia combaterii si prevenirii braconajului piscicol, au fost constatate 1.029 infracţiuni de braconaj piscicol, aplicate 1.429 sancţiuni contravenţionale în valoare de 439.840 lei şi ridicate în vederea confiscării: 22.547 m plase monofilament, 11.124 m plase fir textil, 10.615 m plase naylon, 777  alte unelte, 91 ambarcațiuni, 53 motoare de barcă, 12.145 kg pește, 264,6 kg sturion și 72,6 kg icre.

Acţiuni derulate în perioada pandemiei cu COVID-19

Încă de la apariţia şi răspândirea COVID-19 în statele din Uniunea Europeană, Poliţia de Frontieră Română a întreprins gradual o serie de măsuri care au vizat în principal întărirea dispozitivelor de supraveghere şi control al trecerii frontierei, în special la punctele de frontieră, dar şi măsuri de protejare a propriului personal. Efortul instituțional s-a circumscris celui național, implementând întocmai prevederile actelor normative adoptate pe acest palier și adaptând, în permanență, toate activitățile desfășurate, la această realitatea aflată într-o continuă dinamică.

În perioada stării de urgență Poliția de Frontieră Română alături de celelalte autorități ale statului a participat activ și continuu la efortul național de protejare a sănătății publice în România, prin:

• suplimentarea numărului de artere pentru verificarea transporturilor de marfă;
• efectuarea cu celeritate a formalităților de control aplicate participanților la trafic încadrați în categorii esențiale, inclusiv lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri;
• cooperarea cu personalul M.Ap.N. alocat în sprijinul activităților desfășurate în punctele de trecere a frontierei;
• crearea coridoarelor unice pentru tranzitarea teritoriului național de către cetățenii terți care se întorceau / repatriau în statele de origine;
• cooperarea cu structurile de poliție și jandarmerie în vederea organizării transportului persoanelor înspre locurile de izolare / carantină;
• separarea tranzitului de marfă (P.T.F.Nădlac II) față de cel de persoane (P.T.F.Nădlac I);

La nivelul Poliției de Frontieră Române au fost implementate prevederile actelor normative privind declararea și prelungirea stării de alertă pentru prevenirea și combaterea răspândirii pandemiei de COVID-19, fiind dispuse măsuri pentru:

• reluarea  traficului de persoane și mijloace de transport prin anumite puncte de trecere a frontierei;
• asigurarea fluidizării traficului prin punctele de trecere a frontierei;
• sprijinirea reprezentanților S.P. în legătură cu persoanele care intră pe teritoriul României, față de care este decisă măsura carantinei sau izolării.

Având în vedere contextul internaţional şi măsurile dispuse de către statele vecine pentru prevenirea răspândirii virusului, s-a menţinut un contact permanent cu autoritățile din ţările vecine pentru asigurarea unui coridor de tranzit care să permită cetăţenilor să ajungă în ţara de domiciliu. O componentă importantă a cooperării specifice a vizat adoptarea măsurilor necesare pentru gestionarea corespunzătoare a situației generate de pandemia COVID-19, autoritățile de frontieră convenind de comun acord măsuri în vederea fluidizării traficului și facilitării trecerii frontierei.

Pentru protecția personalului propriu în punctele de trecere au fost distribuite echipamente de protecţie individuală, constând în măști, mănuși și dezinfectant. Totodată, personalul Poliției de Frontieră Române a fost instruit cu privire la normele pe care trebuie să le respecte atunci când intră în contact cu persoane care provin sau au tranzitat state ori zone de risc.

COOPERARE INTERNAŢIONALĂ:

Activitatea de colaborare a P.F.R. cu structurile similare din statele vecine s-a derulat în condiţii foarte bune, fiind desfăşurate atât întâlniri de lucru la nivelul conducerii instituţiilor, cât şi activităţi specifice conform acordurilor în vigoare şi planurilor de cooperare încheiate, în domeniul asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat şi în domeniul cooperării pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere. Cu aceste ocazii au fost analizate problemele  înregistrate la frontiera comună, inclusiv pe segmentul fluidizării traficului la frontiere.

Cooperarea prin intermediul birourilor/centrelor/punctelor de contact la frontieră s-a derulat în condiţii bune, fiind transmise/primite către/din partea partenerilor de cooperare 26.390 cereri de asistenţă (14.449 cereri primite şi 11.941 cereri transmise) în domeniile: migraţie ilegală, falsuri în documentele de trecere a frontierei, autovehicule furate, fraudă vamală, identificarea persoanelor cu antecedente judiciare etc.

În anul 2020, Poliţia de Frontieră Română a fost implicată în 14 operaţiuni comune și 2 proiecte operaţionale organizate sub egida FRONTEX, participând cu 279 poliţişti de frontieră, experţi în diverse profiluri și membrii de echipaj. În cadrul operaţiunilor Frontex, au fost detaşate trei nave maritime de patrulare, echipaje canine, autospeciale de patrulare  şi camere portabile cu termoviziune.

Implicarea Poliţiei de Frontieră în activitățile Agenției FRONTEX constă în participarea cu experţi/echipament tehnic la operaţiunile comune, organizarea de operaţiuni comune pe teritoriul ţării noastre, acordarea de asistenţă operativă pentru perioade limitate de timp, sub forma unor echipe de intervenţie la frontiere, participarea cu mijloace de mobilitate navală în cadrul activităților de prevenire și combatere a migrației ilegale la frontierele maritime externe ale Uniunii Europene, participarea la realizarea analizei de risc la nivel european cu ajutorul specialiștilor din structura de specialitate a Poliţiei de Frontieră Române, precum și prin pregătirea poliţiștilor de frontieră în cadrul sesiunilor / cursurilor special organizate.

P.F.R. a fost reprezentată de către 14 specialiști în cadrul Centrului Situaţional FRONTEX din Varșovia, Centrului Internaţional de Coordonare din Piraeus şi Centrului Local de Coordonare din Gjirokaster, în calitate de experţi în validarea incidentelor şi monitorizarea navelor suspecte. La sfârşitul anului 2020, rezerva națională de experți – EBCGT, pusă la dispoziţia FRONTEX, este constituită din 425 experți P.F.R., specializați în diverse profiluri. De asemenea, 127 polițiști de frontieră români au luat parte la activități de dezvoltare programe de pregătire, respectiv sesiuni de instruire specializate pe profilurile EBCGT organizate de către Agenţie, la nivel european.

UTILIZARE RESURSE

• Dinamica de personal:
  • aproximativ  87% procent de încadrare cu personal.
  • aproximativ 82% din personalul încadrat îşi desfăşoară activitatea în domeniul operativ şi 18% în cadrul structurilor.

Asigurarea necesarului de resurse umane la nivelul structurilor poliției de frontieră a fost unul din obiectivele prioritare ale instituţiei, în contextul în care P.F.R. are obligaţia îndeplinirii misiunilor specifice şi asigurării unui înalt nivel de supraveghere şi control a întregii frontiere, în special, a frontierei externe U.E.

Astfel, în anul 2020, au fost efectuate demersurile necesare pentru încadrarea posturilor rămase vacante cu absolvenţi ai unităţilor de învăţământ și au fost demarate procedurile de concurs pentru ocuparea  a 147 de posturi de ofițeri prin trcerea agenților în corpul ofițerilor de poliție.

Cifrele de şcolarizare la unităţile de învăţământ proprii s-au ridicat la aproximativ 215 absolvenţi  încadraţi  de la unităţile de învăţământ cu specific „Poliție de Frontieră”/alte unități ce oferă specializarea necesară P.F.R.

• Pregătire profesională
  • 575 poliţişti de frontieră au participat la cursuri organizate  de către instituţiile de învăţământ ale P.F.R., M.A.I. sau instituţii naţionale specializate, în cadrul a 77 cursuri pentru dezvoltarea carierei/programe formative;
  • 75 poliţişti de frontieră au participat la cursuri de pregătire, specializare şi perfecţionare organizate sub egida FRONTEX, EUROPOL, CEPOL etc.
•  Antrenare / motivare personal
  • 1.420 poliţişti de frontieră recompensaţi (cu 22% mai mult comparativ cu anul 2019)
  • 175 poliţişti de frontieră sancţionaţi disciplinar (în creştere cu 3,7% faţă de anul 2019). 2 agenți de poliţie de frontieră fiind destituiţi din funcţia publică.
• Resurse materiale:

Componenta tehnică a Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF) este constituită din subsistemele suport ale acestuia, astfel: control, supraveghere, comunicaţii fixe voce şi date, comunicaţii radio mobile profesionale, tehnologia informaţiei, infrastructură, mobilitate şi suport logistic integrat.Acțiunile logistice din cadrul fiecărui subsistem – suport al SISF au fost realizate din sursele de finanțare derulate, preponderent prin programele fondurilor europene nerambursabile.

În anul 2020, au rămas ca prioritare dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii P.F.R., fiind derulate acţiuni pentru întocmirea și depunerea documentațiilor de proiectare, construirea sau modernizarea mai multor sedii.  Sunt în implementare mai multe obiective de investiţii, finanţate prin Fondul de Securitate Internă pentru extindere, modernizare şi reabilitare sedii.

Proiecte finalizate: 4 obiective de investiţii:

• Reabilitare termoenergetică pavilion administrativ al I.T.P.F. Giurgiu.
• Reabilitare termoenergetică a două pavilioane de la sediul S.T.P.F. Arad.
• Reabilitare termoenergetică pavilion administrativ la P.T.F. Vama Veche.
• Amenajare spații de pregătire la Şcoala de Formare Iniţială şi Continuă a Personalului Poliţiei de Frontieră Iaşi.

Proiecte in derulare: 12 proiecte de investiţii aflate în diferite stadii, acestea urmând a fi finalizate în anul 2021

• Modernizare şi extindere – 2 sedii
  • S.P.F. Darabani, jud. Botoșani
  • S.P.F. Băneasa, jud. Constanța.
• Construire sedii:
  • Sediu nou U.N.I.P.
  • Sediu Disaster Recovery
  • Sediu S.P.F. Izvoarele Sucevei.
• Reabilitare termoenergetică 4 sedii:
  • I.T.P.F. Oradea
  • S.P.F. Bechet
  • P.T.F. Negru Vodă
  • S.P.F. Orlea.
• Reabilitare, construire, amenajare sedii prin programele de cooperare transfrontaliere RO-MD RO-UA
  • S.P.F. Tomeşti
  • Depozit obiecte confiscate I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei
  • Pavilion administrativ I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei.

În ceea ce privește sistemul de mobilitate terestră al Poliţiei de Frontieră Române, acesta s-a dezvoltat prin achiziția unui număr de 455 de autospeciale de patrulare (marca Dacia Duster  şi Dacia Logan) pentru munca operativă de teren. De asemenea, se află în derulare un proiect privind contractarea unor autospeciale de supraveghere pe principiul termoviziunii marca Ford Transit, în anul 2020 fiind livrate  26 de autospeciale.

Referitor la echipamentele necesare asigurării supravegherii şi controlului frontierei pentru îndeplinirea misiunilor de supraveghere a frontierei, în anul 2020 au fost contractate servicii de mentenanță s-a avut în vedere repararea sau contractarea activităților de mentenanță corectivă pentru dotările existente care nu mai funcţionau la parametri normali: camere cu termoviziune, platforme de înclinare și rotire, radare, autospeciale de supraveghere cu termoviziune cu finanţare de la bugetul de stat şi din fonduri europene.

La nivelul P.F.R. au fost lansate proceduri de achiziție publică/ fișe proiect finanțate din Fondul de Securitate Internă și fonduri bugetare pentru:

• Achiziție ”Sistem fix de supraveghere pentru monitorizarea video pe Brațul Chilia” – contract de furnizare încheiat, obiectivul fiind implementat;
• Servicii de mentenanţă pentru sistemele optoelectronice de supraveghere din compunerea SCOMAR – evaluare finalizată, urmează a fi semnat acordul cadru;
• Achiziție mentenanță evolutivă a sistemului SCOMAR – procedură de dialog competitiv în desfășurare;

Au fost derulate proceduri de achiziție publică pentru contractarea de echipamente destinate controlului documentelor de călătorie, constând în video-comparatoare spectrale, lămpi raze UV staționare pentru examinarea documentelor, echipamente portabile compacte pentru examinarea documentelor și vizelor, autospeciale pentru controlul documentelor și efectuarea verificărilor, precum și  camere audio-video portabile de tip Body Woen Camera.

În cadrul programului american NSDD (Programul pentru depistarea și prevenirea cazurilor de contrabandă cu substanțe nucleare), în 5 puncte de frontieră au fost instalate și puse în funcțiune, cu titlu gratuit, sisteme fixe de detecție radiații nucleare, a fost modernizat sistemul fix deja instalat la P.T.F. Calafat.

În ansamblu, nivelul actual de dotare pentru echipamentele mobile si fixe de supraveghere  a frontierei, precum si pentru mijloacele de mobilitate terestra și navală, asigură suportul misiunilor operative specifice, gradul de înzestrare fiind între 39 şi 66%.

Resurse financiare:

• Fonduri bugetare: execuția bugetară a fost în proporţie de 99,55% şi s-a urmărit respectarea disciplinei financiare, asigurarea finanţării corespunzătoare, atât a activităţilor de supraveghere şi control a frontierei, cât şi a activităţilor financiar-logistice ale structurilor P.F.R., asigurării echilibrului financiar între ordonatori terţiari subordonaţi şi încadrarea cheltuielilor în limitele creditelor aprobate.

În ceea ce privește modul de gestionare al resurselor financiare, acestea au fost utilizate atât pentru acordarea drepturilor financiare ale personalului, cât și pentru achiziția de bunuri materiale necesare instituției, plata utilităților, carburanți etc.

• Fonduri financiare nerambursabile: Poliţia de Frontieră Română, prin intermediul structurilor de specialitate, a gestionat proiecte finanţate din FONDUL PENTRU SECURITATE INTERNĂ, precum şi proiecte finanţate din alte tipuri de fonduri europene (programe, mecanisme, instrumente financiare nerambursabile) pentru care finanţatori sunt Comisia Europeană, alte organisme, autorităţi şi instituţii naţionale şi internaţionale.

În anul 2020, la nivelul P.F.R., valoarea totală a fondurilor externe nerambursabile accesate în cadrul proiectelor atât prin fondurile dedicate, respectiv Programul Naţional Fondul pentru Securitate Internă, precum şi prin alte fonduri nerambursabile, este de aproximativ 143 milioane euro, valoarea angajamentelor fiind de aproximativ 58 mil euro, iar plăţile efectuate de 27 milioane euro.

Obiectul contractelor:

• Mentenanţa sistemelor și echipamentelor de supraveghere, control şi comunicaţii.
• Achiziţie şalupe de intervenţie şi nave maritime de patrulare.
• Achiziţie echipamente de supraveghere şi control.
• Dezvoltarea şi implementarea infrastructurii IT&C pentru EES si ETIAS.
• Amenajarea camerelor destinate desfășurării activităților de cercetare penală la nivelul P.F.R.
• Construire şi reabilitare sedii P.F.R.

Prin intermediul proiectelor cu finanțare nerambursabilă au fost întreprinse demersuri pentru dezvoltarea capabilităților de control la trecerea frontierei, astfel:

• au fost instalate, configurate, integrate în sistemul național EURODAC 40 de stații de amprentare de ultimă generație;
• a fost semnat contractul de achiziție pentru 6 porți ABC în vederea implementării la nivelul C.S.C.T.F.A. București-Otopeni a unui sistem automat de control la frontieră;
• a fost semnat contractul de achiziție pentru realizarea upgrade-ului la sistemele Automate de Recunoaștere a Numărului de Inmatriculare-ANPR implementate în 4 puncte de frontieră;
• a fost derulată procedura de achiziție pentru echipamentele IT aferente soluției de Disaster Recovery.

În anul 2021 urmează să fie semnate contracte importante în valoare de aproximativ 41 milioane euro  pentru achiziţia a două nave maritime de supraveghere (CPV), achiziţia de echipamente pentru implementare EES, cât şi pentru modernizarea întregului sistem SCOMAR pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor în acord cu acquis-ul Schengen.

PRIORITĂŢI 2021

Pentru anul 2021, Poliţia de Frontieră Română îşi propune implementarea măsurilor care vizează domeniul frontierei cuprinse în documentele programatice, strategiile naţionale, precum şi actele normative comunitare.

• Asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt de supraveghere şi control la frontieră şi în spaţiul de liberă circulaţie, inclusiv prin introducerea și utilizarea unor tehnologii moderne, la nivelul standardelor europene, în funcție de necesitățile operative;
• Fluidizarea traficului prin punctele de frontieră, urmărind respectarea prevederilor aquis-ului Schengen, precum şi implementarea recomandărilor experţilor europeni;
• Implementarea proiectelor de mare anvergură la nivel european:
  • Entry/Exit System – Sistemul Intrări/Ieşiri.
  • ETIAS – Sistemul European de Informaţii şi Autorizare privind călătoriile.
  • EUROSUR – Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor.
  • SIS II – Sistemul de Informaţii Schengen de generaţia a II-a.
  • ABC4EU – Sistemul de Porţi Automate pentru Controlul de Frontieră.
• Asigurarea suportului necesar pentru programarea acţiunilor finanţate din fonduri externe nerambursabile, aferente noului cadru financiar 2021-2027;
• Continuarea procesului de implementare a proiectelor finanţate din Fonduri Europene;
• Achiziţionarea mijloacelor tehnice necesare desfăşurării misiunilor operative prevăzute în programele finanţate prin fonduri externe nerambursabile şi buget;
• Achiziţionarea mijloacelor de mobilitate navală (5 şalupe maritime de patrulare), prin Fondul pentru Securitate Internă;
• Edificarea sediilor Unităţii Naţionale de Informaţii privind Pasagerii și a Unității Naționale ETIAS;
• Protecţia lucrătorilor la locul de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale în contextul pandemiei COVID-19.