Este județul Hunedoara o destinație turistică?

Întrebarea din titlu este de actualitate din 1990 până astăzi. Dacă până în 1990, pe vremea fostelor OJT, BTT și alte forme de organizare și coordonare a turismului, Hunedoara era cu certitudine o destinație turistică (fie și numai prin prisma stațiunii Geagiu-Băi, cu o medie de peste 3000 de turiști pe zi) nu același lucru se poate spune despre  județul Hunedoara după anul 1990.

Dacă o luăm metodic, după potențialul turistic, județul Hunedoara ar trebui să fie a doua destinație turistică din țară. după Litoral. Dealtfel, județul Hunedoara este clasat statistic pe locul doi la potențialul turistic, depășind zone celebre, precum Valea Prahovei, Bucovina sau Delta Dunării. Și acest clasament respectă relitatea din teren, pentru că este foarte greu de găsit în România alt județ cu o diversitate atât de mare de atracții turistice. Trecând de Castelul de la Hunedoara și Cetatea Deva, dincolo de cele două Sarmizegetuse, avem bisericile din piatră din Țara Hațegului, avem un muzeu unicat în Europa, cel al aurului de la Brad, avem Castelul din Carpați – deloc valorificat, din păcate, avem cel mai mare baraj de arocamente din Europa – Gura Apelor, Râu Mare, avem turism balnear, turism pentru sporturile de iarnă, turism rural, cultural și religios – ecumenic, avem un geoparc impresionant la Hațeg, avem agroturism și a doua zonă declarată oficial eco-turistică în România (Țara Hațegului), turism de hiking sau alpinism, avem cel mai mare parc național montan din România – Retezat cu vârfuri de peste 2000 de m și lacuri glaciare. Enumerarea este sumară și suportă completări. Dar, ca și o cunună de lauri a potențialului turistic al județului Hunedoara vine și existența celor trei obiective UNESCO: Rețeaua de cetăți fortificate dacice din Munții Orăștiei, Geoparcul Dinozaurilor și Parcul Național Retezat. Județul Hunedoara este singurul din România cu trei obiective UNESCO, patru chiar, dacă îl socotim și pe Pera Bulz, care face parte din patrimoniul imaterial UNESCO.

Așadar, din punct de vedere al patrimoniul sau potențialului turistic, județul Hunedoara este o destinație turistică de primă mărime a României. Să încercăm acum a radiografie a situației de fapt a turismului în județ.

După o perioadă de negură totală, de vreo doi ani încoace turismul încearcă, timid, să se impună ca soluție și șansă a redresării economice a județului. În toamna anului 2016, județul Hunedoara a fost cel mai premiat județ la Gala Turismului, obținând patru premii, la fel ca și județul Consanța. Cu noi conduceri la nivel de județ și de administrații locale, părea un adevărat re-start pentru turismul huedorean. Din păcate, rezzultatele s-au lăsat așteptate și se lasă în continuare, județul Hunedoara fiind codașul la numărul de turiști din regiunea V Vest, fiind departe și de județul vecin Alba, sau de Sibiu.

Totuși, la final de an, obiectivele turistice principale, Castelul de la Hunedoara, Cetatea Deva, Sarmizegetusele raportează creșterea numărului de vizitatori. Responsabilii direcți, primării sau Consiliul Județean se declară mulțumiți și anunță fastuos creșterea numărului de turiști în județ. Uită cu toții, însă, definiția turismului. Orgnizația Mondială a Turismului consideră turistul drept “orice persoană care vizitează un loc, altul decât acolo unde are domiciliul său obișnuit pentru orice fel de motiv, altul decât acela de a exercita o activitate remunerată și efectuând aici un sejur de cel putin o noapte sau 24de ore” Deci vorbim de turiști doar dacă ei petrec cel puțin 24 de ore într-o destinație, alta decât domiciliul lor. Lucru, care in județul Hunedoara nu se prea întâmplă. Creșterile spectaculoase raportate de autorități se referă la excursioniști, care sunt oamenii care petrec mai puțin de 24 de ore într-o destinație turistică. Din acest motiv, județul Hunedoara este la acest moment, un județ de tranzit  mai mult decât o destinație turistică.

Turismul, ca parte a economiei, are un puternic impact, socio-economic asupra comunității. Sunt numeroase exemplele naționale, ca să nu vorbim de destinații externe, unde zona a cunoscut o explozie socio-economică deosebită după consacrarea sa ca destinație turistică.

Județul Hunedoara se află departe de acest moment. Și asta, după cum am demonstrat mai sus, nu din cauza lipsei resurselor turistice, ci din cauza incapacității cronice a autorităților de a comunica și a face cunoscut potențialul turistic al județului. Din cauza lipsei unei strategii turistice la nivel de județ, întâi și la nivel de autorități locale apoi. Din cauza unor orgolii politice și politicianiste greu de înțeles, din cauza unor rivalități inexplicabile, în general din cauza unor tare umane care nu pot fi depășite pentru binele comunității. Și nu în ultimul rând din cauza necooptării mediului economic privat de către autorități în luarea deciziilor.

Concluzia tristă a acestor rânduri este că județul Hunedoara nu este la acest moment o destinație turistică. Concluzia optimistă este că, dacă se vrea, județul Hunedoara poate deveni o destinație turistică de referință a României.

Lucian STANCIU