Economia României, tigru sau pisic

Economia României, ”tigru” în 2017 și ”pisic” în 2018?

Cât de buni am fost la economie în 2017? Chiar dacă au fost eclipsate de legiferările pe Justiție, măsurile economice adoptate sau amânate de actuala Putere anul trecut au fost suficient de șocante pentru a atrage atenția generală.  Să ne amintim că anul 2017 a venit cu o serie întreagă de schimbări care au bulversat societatea în ansamblul ei. Eliminarea la începutul anului a plafonului pentru plata contribuțiilor pentru cei cu salarii mari, tăierea investițiilor pentru că ”nu ajung banii”, amânarea cu un an a scăderii TVA de la 1 ianuarie 2018, reintroducerea supra accizei la carburanți, TVA defalcată, plafonarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului, dar și idei precum taxa pe cifra de afaceri, impozitul de gospodărie, taxa de solidaritate, atacurile la companiile multinaționale și la Pilonul II de pensii sunt doar câteva dintre măsurile sau intențiile pe care PSD le-a prezentat în spațiul public trezind emoții negative în toată această perioadă.

Dincolo de emoții însă există realismul sec al rezultatelor. Deci, care ar fi bilanțul economic al primului an de guvernare PSD-ALDE?

Hai, că nu e chiar totul pe minus!

Cel mai mare plus evidențiat cu obstinație de autorități este creșterea economică record de 7 la sută în primele nouă luni a anului. Cifra ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană. Strict pe trimestrul trei am fost înaintea Chinei. Specialiștii observă însă că boom-ul economic din acest an a venit în România pe fondul unui consum gigantic. Potrivit statisticii, fiecare gospodărie a populației a avut o creștere cu 9,7 la sută a cheltuielilor pe consum, ceea ce a indus o creștere de +6,1 la sută a PIB. Au mai contribuit la creșterea PIB-ului industria, cu un volum de activitate majorat cu 7,6 la sută și o pondere de 23,2% la formarea PIB; sectoarele de comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,6%); agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,1%); activităţile profesionale, științifice şi tehnice, activitățile de servicii administrative şi activitățile de servicii suport (+0,7).  Totodată, cu noroc sau nu, agricultura ministrului Daea a realizat în 2017 o producție de 14,5 milioane de tone la porumb, un record absolut în ultimii 30 de ani. Să mai notăm la mari realizări și faptul că agricultorii au primit toți banii cuveniți de la UE, iar cultivatorii de tomate (3000 de euro anual de producător) și producătorii de carne de porc au primit ajutoare guvernamentale.

Consumul PE PLUS,  investițiile PE MINUS

Ca marcă specifică pentru politica economică a Guvernului în 2017 a fost alocarea mai multor bani de la buget pentru asistența socială, pensii și salarii în sectorul de stat. În cifre, la 10 luni 2017 față de aceeași perioadă 2016, autoritățile au alocat cu 21,2 la sută mai mult pentru cheltuielile de personal și cu 4,2 la sută mai mult pentru cheltuielile cu bunuri și servicii. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 12,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei. Subvențiile sunt și ele în creștere cu 3,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se însă la același nivel ca procentaj din Produsul Intern Brut, respectiv 0,6%.

Augmentarea cheltuielilor a dus automat la  un deficit de 6,6 miliarde lei, respectiv 0,79% din PIB, față de cel de 1,3 miliarde lei, respectiv 0,17% din PIB, înregistrat în ianuarie-septembrie 2016. Contrabalansarea financiară spre consum și nevoia de a rămâne încadrați în deficitul asumat a dus la un recul dramatic în zona investițiilor care au ajuns în 2017 la un minim istoric.

Astfel, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe, au fost de 14,7 miliarde lei, respectiv 1,7% din PIB. În 2016, de exemplu, în primele zece luni, aceste cheltuieli au fost de 19,3 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB. Investițiile au fost sacrificate pentru ca ținta de 3% deficit bugetar maxim admis de UE, să fie atinsă. În același timp, investițiile străine, cele care aduc bunăstare durabilă, au un ritm din ce în ce mai lent, fiind cu 25% mai mici decât în 2016. Totalul veniturilor bugetare colectate de ANAF în primele 11 luni a fost de 196,58 miliarde lei, adică 23,48% din PIB. În perioada similară a anului 2016, colectarea raportată la Produsul Intern Brut a fost de 24,1%, adică mai mare.

Când tigrul doar miaună ROBOR crește

Anul 2017 a făcut prin urmare istorie printr-o creștere economică record. Din păcate, ea nu a fost susținută decât de o majorare a consumului pe fondul cheltuielilor bugetare cu salarii, pensii și asistență socială. Și pentru că economia nu merge rotund dacă nu e echilibrată, creșterea artificială a consumului, a făcut ca lucrurile să ”puște” în alte părți.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a atins spre finele anului nivelul maxim din ultimii trei ani, peste 2,2%. Dobânzile pe care statul trebuie să le plătească pentru împrumuturile pe care le ia pentru acoperirea deficitului bugetar s-au mărit de aproape 3 ori pentru cele cuprinse între 6 și 12 luni și cu peste 35% pentru cele pentru 10 ani. La începutul lui 2017, statul român se împrumuta pentru șase luni cu o dobândă de 0,87%, iar acum, cu 2,5%. Pentru 12 luni plătea 0,95% și pentru 5 ani – 2,45%. Acum plătește 2,68% pentru 12 luni și 3,8% pentru 5 ani. De asemenea, statul plătește 4,7% pentru zece ani, față de 3,55% de la începutul anului. Banii pe care îi ia statul de pe piața internă, de la bănci, și de pe cea externă sunt utilizați pentru acoperirea deficitului bugetar. Indicele ROBOR a început să crească accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei.

Leul în genunchi

Am ajuns ca leul să atingă cea mai mică valoare din istorie. În luna noiembrie, euro a crescut la 4,65 lei, faţă de 4,64 lei, nivel maxim istoric.

Scumpiri în lanț

Preţurile de consum au crescut în luna noiembrie cu 3,2% comparativ cu luna noiembrie 2016, după ce alimentele s-au scumpit cu 3,8%, iar mărfurile nealimentare cu 4,1%, acesta fiind cel mai ridicat nivel al inflației din august 2013, când indicele prețurilor de consum era de 3,6%, conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică. Comparativ cu finele anului 2016, preţul ouălor a crescut cu 34%, laptele s-a scumpit cu 4%, untul cu 7% şi carnea de porc cu 5,5%. Combustibilii s-au scumpit cu 4,7%, tutunul şi ţigările cu circa 5%, iar energia electrică cu 12%. Serviciile de transport aerian au costat, în noiembrie, cu 20% mai mult decât în decembrie 2016, iar serviciile s-au scumpit cu 0,1%. De asemenea, preţul energiei electrice a înregistrat în anul 2017 un salt extraordinar de la 100-200 lei pe MWh anii trecuţi la recorduri de aproape 700 lei pe MWh.

Ce înseamnă cu adevărat ”țopăială fiscală”?

Media europeană a modificărilor anuale ale Codului fiscal în Europa este de 50. În România, anul trecut am avut peste 260 de modificări fiscale.

Deficit și la atras fonduri europene

Guvernul și-a propus anul trecut să atragă 5,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Potrivit documentelor oficiale, s-au atras 601 milioane euro fonduri de coeziune, 887,5 milioane euro fonduri pentru dezvoltare rurală și pescuit, 1,75 miliarde euro prin Fondul European de Dezvoltare Rurală și 224 milioane euro alte fonduri. În total s-au adunat 3,46 miliarde euro. Un deficit de 35 la sută față de plan.

Infrastructură rutieră, kilometri de nerealizări

Promisiunea fostului ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, a fost că în 2017 vor fi inaugurați 90 de kilometri de autostrăzi. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a recepționat 15 kilometri de autostradă între Dumbrava și Lugoj. Mai sunt nouă kilometri terminați pe Sebeș-Turda, dar ei sunt doar de decor pentru că circulația pe acea secțiune se va putea face doar atunci când va fi gata podul peste Someș, adică peste câțiva ani. Rezultate nule sunt și la variantele ocolitoare, unde contracte semnate de ani de zile și anunțate că ar începe în 2017 se amână pentru anii următori (centurile Satu Mare, Rădăuți, Beiuș-Ștei), iar cele aflate în execuție nu au avansat deloc (Târgu Jiu, Mihăilești, București, Tecuci), susțin reprezentanții ONG Pro Infrastructură.

 În dușmănie cu mediul de afaceri

Una din ciudățeniile guvernărilor din 2017 a fost atitudinea ostilă prin care autoritățile s-au raportat la mediul de afaceri. La începutul anului, pe fondul protestelor la OUG 13, s-au intensificat atacurile la companiile multinaționale. Acestea au fost acuzate că nu plătesc suficiente impozite în țară, că își repatriază grosul profitului și că își trimit salariații să protesteze în stradă, deși nimeni nu a putut demonstra așa ceva.

Amendarea NN Pensii a fost un alt episod nespus de dăunător pentru atractivitatea României în materie de investiții străine. Administratorul privat de pensii a trimis un e-mail clienților prin care a anunțat că există intenții din partea guvernanților să renunțe la Pilonul II de pensii, iar suma de 8 miliarde de euro strânsă din 2008 să fie transferată la buget. E-mailul trimis a atras asupra NN Pensii cea mai mare amendă dată vreodată de autorități prin Autoritatea de Supraveghere Financiară. Numai că, în lunile de vară, noul ministru de Finanțe, Ionuț Mișa, boboc, scapă porumbelul și declară cu subiect și predicat că exista intenția de a desființa Pilonul II de pensii.

Tot un fel de pedeapsă, de data asta pentru o parte din salariații din mediul privat, este și transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. Fără a avea o explicație clară a avantajului pe care această măsură o aduce economiei naționale, efectul sigur al ei este că o parte din salariații din mediul privat vor avea din acest an un salariu diminuat cu până la 22 la sută.

La fel de greu de explicat este și atacul permanent al premierului Tudose la adresa sistemului bancar din România, pe care îl acuză că se sustrage de la plata impozitelor prin faptul că o parte din bănci nu scot profit.

Legea salarizării a transformat sindicatele în inamici. Declarată prioritate de prim rang al Ministerului Muncii, legea salarizării personalului bugetar a suscitat numeroase discuții în spațiul public, iar cele mai multe critici au venit de la sindicate. Este prima oară în 27 de ani, când cele mai importante sindicate se află în ofensivă față de PSD, partid cu care până acum au avut relații amiabile.

Concluzie

Cred că nu este greșit să spunem că euforia economică românească din 2017 e similară cu cea produsă de un Red Bull la un student obosit. Neavând o bază sănătoasă (investiții, creștere de productivitate) creșterea economică record de anul trecut se va dizolva în criza bugetară care se anunță pentru acest an. Desele schimbări de fiscalitate, discursul ostil al autorităților nu vor fi în măsură să atragă la un nivel notabil bani curați în România nici în 2018. Involuțiile interne îi va obliga eventual pe unii din investitorii existenți să își relocheze afacerile pe alte meridiane unde autoritățile sunt mai prietenoase cu multinaționalele. Odată efectul Red Bull-ului ingerat cu creșterile salariale și de pensii trecut, se profilează pentru acest an o reîntoarcere la economia de austeritate care înseamnă practic o recădere a nivelului de trai. Pentru a nu aluneca în deficite mai mari de 3 la sută din PIB, autoritățile vor umbla cu siguranță la taxe și impozite în sensul majorării acestora, strangulând și mai mult din resursele de relansare economică.

Prin urmare, așa cum se prezintă acum lucrurile în economia României, pronosticul pentru 2018 nu poate fi decât unul rezervat.

Adrian SĂLĂGEAN