Infecțiile respiratorii în sezonul rece. Simptome și recomandări pentru prevenția acestora

Odată cu scăderea temperaturilor sau cu alternanța frig/cald, crește pericolul îmbolnăvirii și apariția infecțiilor respiratorii (viroza respiratorie, bronșita, pneumonia, reactivarea sinuzitelor etc.). Infecțiile respiratorii acute pot fi cauzate atât de bacterii, cât și de virusuri, agenți etiologici ușor transmisibili prin contact inter-uman. Adesea, infecțiile sunt localizate la nivelul capului, gâtului și aparatului respirator. Infecțiile respiratorii sunt mai frecvente la copii, vârstnici, gravide, persoane instituționalizate, dar și la cei cu afecțiuni medicale cronice, categorii de persoane considerate cu risc crescut de îmbolnăvire.

Multitudinea de factori predispozanți ține atât de stilul de viată, de factorii de mediu, cât și de afecțiunile medicale preexistente (afecțiuni cardiovasculare sau pulmonare, boli genetice, alergii, imunitatea scăzută, etc.)

Atunci când o persoană infectată tușește sau strănută în public, particulele infecțioase se transmit persoanelor din apropiere. Persoanele aflate într-o zonă aglomerată, închisă, au risc mai mare de infecții respiratorii. Comunitățile din spital, instituții, școli, centre rezidențiale, fac aceste infecții mult mai frecvent, din cauza contactului inter-uman aproape permanent.

O persoană bolnavă (fără afecțiuni cronice) care se izolează la domiciliu se poate însănătoși după 7 zile, chiar dacă face o formă severă de boală. Dar, dacă această persoană bolnavă continuă să meargă la serviciu, cu siguranță îi va infecta și pe cei din jur și e posibil ca unii dintre aceștia să facă forme severe de boală sau chiar letale.

Semne și simptome specifice infecțiilor respiratorii:

INFECȚII RESPIRATORII ACUTE COMPATIBILE CU GRIPA:

Febră ≥ 38 °C, tuse, debut în perioada de 10 zile anterioare, în absenta altui diagnostic clinic şi/sau radiologic.

INFECŢII RESPIRATORII ACUTE (ARI = IACRS + pneumonii):

Debut brusc și cel puţin unul din următoarele: tuse, durere în gât, dificultăţi respiratorii, coriză (inflamația mucoasei nazale)

INFECŢII RESPIRATORII ACUTE SEVERE (SARI):

Afecţiune respiratorie acută cu debut în perioada de 10 zile anterioare care necesită spitalizare peste noapte şi include: istoric de febră sau febră măsurată de minimum 38°C, tuse, scurtarea respiraţiei sau dificultăţi la respiraţie

SINDROMUL RESPIRATOR ACUT CU NOUL CORONAVIRUS (COVID-19):

Tuse, febră, scurtarea respirație, debut brusc al anosmiei (lipsă miros), ageuziei (lipsă gust) sau disgeuziei

Notă: Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.

INFECȚIA RESPIRATORIE CU VIRUSUL SINCIȚIAL (VSR):

Febră, strănut/tuse, secreții nazale abundente, respirație șuierătoare, dificultăți de respirație

Recomandări pentru prevenirea infecțiilor respiratorii:

• igienizarea mâinilor cu apă și săpun sau cu soluții dezinfectante pentru mâini;
• pe cât este posibil, evitarea locurilor aglomerate;
• evitarea strângerilor de mână și săruturile pe obraji, atunci când vă întâlniți cu alte persoane; atingerea feței cu mâinile neigienizate;
• igienizarea frecventă a suprafețelor comune atinse și de alte persoane (clanțe, mânere, uși, întrerupătoare, robinete etc.);
• folosiți șervețele de unică folosință atunci când strănutați sau tușiți, sau asigurați-vă că vă acoperiți nasul și gura cu pliul cotului
• atunci când sunteți răcit, folosiți o mască de protecție și încercați să rămâneți izolat acasă; contactați telefonic medicul de familie;
• menținerea unui mediu de lucru aerisit, curat, bine luminat, asigurând o temperatură optimă (între 18-22 gr.C0);
• evitarea fumatului în interiorul locuinței/mașinii;
• adoptați un stil de viață sănătos (consum de alimente bogate în proteine, legume și fructe, hidratare cu min.2 l/zi, activitate fizică susținută, odihnă, evitarea consumului de băuturi alcoolice și a fumatului);
• AUTOMEDICAȚIA și, în special, tratarea acasă cu antibiotice, fără prescriere de la medic, este RISCANTĂ!

METODE DE PREVENȚIE:

• Vaccinarea antigripală se recomandă a fi efectuată începând cu luna octombrie (înaintea apariției unei epidemii de gripă), organismul având nevoie de cel puțin 2 săptămâni de la vaccinare pentru a produce anticorpi împotriva virusului. Vaccinarea se poate realiza pe toată durata sezonului gripal, pentru cei care nu s-au vaccinat la începutul toamnei, iar imunitatea durează cel mult 1 an.
• Vaccinarea este indicată a fi efectuată cu vaccinurile recomandate pentru vârsta dumneavoastră

(vaccinul antigripal, vaccinul împotriva SARS-CoV-2, etc.).

• Apelați la ajutor medical pentru orice întrebări și probleme; nu vă informați din surse nesigure, acestea fiind potențial periculoase.

Opțiuni de tratament

• Infecțiile respiratorii produse de bacterii pot fi tratate cu antibiotic, doar la recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist, respectând doza, frecvența și durata administrării antibioticului. De asemenea, înainte de a prescrie antibiotice, în caz de infecție respiratorie acută bacteriană, medicul va realiza o antibiogramă. Identificarea exactă a bacteriei cauzatoare, prin antibiograma este esențială înaintea începerii tratamentului.
• În cazul infecțiilor produse de virusuri, acestea nu se tratează cu antibiotice și nu au un tratament specific, dar pot fi prevenite prin vaccinare.

Concluzie

Infecțiile respiratorii acute pot fi ușor prevenite prin măsuri de igienă și stil de viață sănătos. În același timp, atunci când nu sunt corect tratate, acestea pot duce la complicații serioase. Prevenția este cheia în cazul acestei afecțiuni, dar nu numai.