Documentele depun mărturie: Corifei ai Marii Uniri de la 1918, din satul MINTIA (județul Hunedoara)
După Revoluția din Decembrie 1989, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, Ziua Națională a României a fost proclamată 1 Decembrie. Prin acest act normativ se recunoaște semnificația covârșitoare, pentru istoria românilor, a Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, atunci când, în virtutea „dreptului la autodeterminare națională”, s-a întregit Regatul României.
Mărturiile documentare estimează că, în astrala zi de 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, au luat parte circa 100.000 de români, din Ardeal, Banat și Partium. Cei 1228 de delegați, împuterniciți de popor prin „Credenționale”, au consfințit prin vot unirea Transilvaniei cu România, adoptând „Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba-Iulia”.
Din județul Hunedoara, au participat 165 de delegați și aproximativ 30.000 de oameni. Deși pandemia de Gripă spaniolă era în toi, aproape fiecare localitate hunedoreană și-a trimis reprezentanții la „Unirea cea mare”.
Din noianul de izvoare istorice păstrate în arhive, vă vom prezenta un document care depune mărturie asupra contribuției locuitorilor din satul Mintia (județul Hunedoara) la înfăptuirea dezideratului unității naționale a românilor.
Este vorba despre „Deciziunea” din 24 noiembrie 1918, prin care „Poporul întrunit și constituit, în adunarea sa, conștient de sine, în vederea Adunării Naționale ce se va ținea în Alba-Iulia…, la care-și va hotărî națiunea română viitorul său”, și-a desemnat „din sânul său, ca reprezentanți ai comunei Mintia, […] 6 membri de încredere/delegați, și anume (pe): AUGUSTIN POP (BOCIAT), NICOLAE PODELEAN, ANDRONIC DANCI, PETRU CORNEA, PETRU IOJA, ARON PODELEAN”.
Adunarea de la Mintia a fost convocată de către Nicolae Podelean, în calitatea sa de președinte ales al Consiliului Național Român din localitate. Plugarii și muncitorii români, care împliniseră 24 de ani, domiciliați în Mintia, erau invitați să se întrunească, „Duminică, 24 noiembrie 1918, la orele 11 a.m., în casele judelui comunal Aron Podelean”.
„Deciziunea” privind desemnarea reprezentanților satului Mintia la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia a urmat să fie adoptată și iscălită de către: „Popa Nicolae, Nestor Nikulaus, Iosif Lupșa, Aron Lupșa, Niculaie Ardelean, Popa Niculae, Bucur (nume ilizibil), Alexandru Raț, Serafim Raț, Arsenie Mârza, Iosif Bozan, Augustin Pop Bociat – notar (al adunării – n.n.), Podelean Nicolae – președinte, Danci Andronic, Petru Săbău, Ioan Popa, Pătru Malea, Romulus Săbău, Iosif Fekete, Alexandra Popa, Petru Ioja, Petru Cornea, Ioan Toma, Ardelean Mariția, Todosie Lupșa, Popa Nicolai lui Nilă”.
Dar cine vor fi fost delegații Mintiei la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, care, prin votul lor, și-au adus aportul la „deciderea asupra sorții viitoare a neamului românesc din Transilvania, Ungaria și Bănatul Timișan ”?
Augustin POP BOCIAT (1875-1935), originar din Băuțar (jud. Caraș-Severin), a urmat școala din Hațeg și Preparandia Greco-Catolică din Oradea, în urma absolvirii căreia, a obținut calificațiunea de învățător. Timp de patru decenii, a predat la școlile din: Bucova, Vulcan, Băcia, Bârcea Mică, Batiz și Mintia.
Reîntors de pe fronturile Marelui Război, Petru CORNEA (1880-1957) a administrat satul Mintia, în calitate de primar, între anii 1918-1928. Ulterior, îl regăsim, vreme de 8 ani (1930-1938), în fruntea Composesoratului de pădure al Mintiei.
Plugarul Andronic DANCI (1888-1948) a luat parte la Primul Război Mondial, de unde s-a întors rănit. Destinul acestuia a rămas strâns legat de glia strămoșească, îndeletnicindu-se cu agricultura.
Petru IOJA (1893-1973) a supraviețuit Primului Război Mondial, deși fusese rănit în timpul luptelor din Galiția. S-a numărat între fruntașii satului Mintia, făcând parte din diferite comitete locale.
Nicolae PODELEAN (1876-1934) era fiul plugarilor Nistor și Anica, din Mintia. A ajuns primar al satului natal, în perioada 1912-1914. În 1918, după reîntoarcerea de pe front, a constituit Consiliul Național Român din Mintia, pe care l-a condus în calitate de președinte.
Despre Aron PODELEAN (1881-1934), cunoaștem că a fost fratele lui Nicolae Podelean și a îndeplinit funcțiunea de primar sau „jude comunal”, în greii ani ai Primului Război Mondial.
„Istoria prin cei mici?”, ar spune unii. Însă, așa după cum vedem, izvoarele documentare infirmă acest enunț minimalist. Deși nu au eclatat prin poziția lor economico-socială, cei șase delegați ai satului Mintia, la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, și-au înscris numele în cartea de istorie a poporului român, prin aceea că s-au numărat printre cei 1228 deputați ai românilor care au votat întregirea teritorială a României, alăturându-se celor 100.000 de participanți care au ovaționat „Trăiască România Mare!”
dr. Dorin PETRESC
