Din cele 6.200 de unităţi de învăţământ care au nevoie de autorizaţie de securitate la incendiu, peste 3.800 nu o deţin
Rectorul Universităţii de Vest, deputatul PNL Marilen Pirtea, a prezentat duminică date statistice care arată că din cele 6.200 de unităţi de învăţământ care au nevoie de autorizaţie de securitate la incendiu, peste 3.800 nu o deţin, pentru 495 de construcţii nu a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, iar în 2018 au fost emise 246 de autorizaţii şi 852 de avize de securitate. De asemenea, acesta a prezentat date de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) care arată că apoape 4.000 de şcoli şi grădiniţe nu au autorizaţie sanitară de funcţionare sau au primit aviz negativ.
Astfel, sunt în evidenţe 26.172 de unităţi de învăţământ, 18.851 nu necesită autorizaţie privind securitatea la incendiu pentru că nu au fost făcute modificări la construcţii sau au fost date în folosinţă înainte ca obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu să fie obligatorie, iar din cele 6.200 de clădiri de şcoli care au nevoie de această autorizaţie, 3.892 nu o deţin. De altfel, pentru 495 de construcţii nu a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, iar în 2018 au fost emise 246 de autorizaţii şi 852 de avize de securitate.
Marilen Pirtea mai spune că în jur de 4.000 de şcoli şi grădiniţe nu au autorizaţie sanitară de funcţionare sau au primit aviz negativ de la autorităţile sanitare, luându-se în calcul faptul că multe dintre aceste unităţi au primit un aviz conform pe baza unei declaraţii pe propria răspundere dată de directori. Datele ISU mai arată că din totalul de 4.000 de şcoli fără autorizaţie sanitară, 2.300 au toaleta în curte.
Spre exemplu, în Bucureşti sunt 317 unităţi nu au autorizaţie de incendiu, în Dâmboviţa 103 unităţi, în Bacău 164, iar în Iaşi sunt 103 unităţi de învăţământ.
Pirtea a prezentat şi o situaţie a abandonului şcoal la nivel rural, comparativ cu orașele mici și municipii.
“Prima cifră confirmată pentru mediul rural este cea a abandonului şcolar, mult mai mare în rural faţă de urban. Această rată este de aproximativ 25% în rural, faţă de 17% în oraşele mici şi 6% în municipii. Acest risc ridicat de abandon şcolar indică nevoia de măsuri speciale pentru programele şcolare din rural. Se pare însă că mediul rural continuă să fie la fel de puţin atractiv pentru cadrele didactice, în ciuda promisiunilor legate de obţinerea unor bonusuri la salariul de bază. Cu toate că au fost promise şi la acest început de an şcolar bunusuri şi sporuri salariale acordate pe bază de proiecte, încă nu sunt măsuri concrete”, a declarat deputatul.
Totodată, acesta afirmă că prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL2) s-au alocat fonduri pentru şcoli şi grădiniţe care urmează să fie închise.
“Prin PNDL2 au fost alese spre finanţare 4.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli. Însă, aflăm din intenţiile Ministerului Educaţiei că există o lipsă de comunicare între inspectorate şi autorităţile publice locale şi că în acest moment sunt aproximativ 200 de unităţi de învăţământ care urmează să fie închise, în timp ce sunt propuse pentru lista de investiţii”, a mai precizat deputatul.
news.ro
