O deveancă are cea mai mare colecţie privată de cărţi ale poetului Mihai Eminescu
„M-am îndrăgostit de Eminescu în perioada liceului deşi îl iubeam încă de mică”, mărturiseşte Delia Alic, femeia care se poate lăuda cu cea mai mare colecţie privată de cărţi ale poetului Mihai Eminescu. De zeci de ani strânge volume cu opera sa, dar şi despre Eminescu. „Nu trece o zi fără să citesc ceva, o poezie, măcar câteva rânduri, deşi am puţin timp. Citesc mulţi autori, dar Eminescu a rămas mai aproape de inima mea.”
„M-am îndrăgostit de Eminescu în perioada liceului, deşi îl iubeam încă de mică. Îmi amintesc că încă nu mergeam la şcoală când bunica mi-a cântat „Ce te legeni, codrule”. Avea o voce frumoasă şi de atunci am început să îndrăgesc poezia lui Eminescu. Am memorat versurile şi ştiam poezia de mică”, povesteşte femeia. Când vorbeşte despre Eminescu şi scrierile lui, Delia Alic înfloreşte – se luminează de bucurie şi zâmbeşte larg. O discuţie lângă sutele de volume din colecţia sa devine o călătorie pasionantă prin opera lui Eminescu.
Dragostea sa pentru Eminescu s-a întărit în timpul liceului datorită profesoarei de română: „Am început să colecţionez din perioada liceului, de atunci am tot urmărit apariţiile şi la editurile locale şi în alte oraşe. Am avut privilegiul să am o profesoară de română, Liana Stănescu, care mi-a insuflat dragostea pentru literatură. Eu sunt de formaţie realistă, sunt auditor financiar/ expert contabil, dar această dragoste pentru poezie şi literatură am dobândit-o din liceu. Îmi place să citesc literatură, îmi place poezia, îl iubesc pe Eminescu, dar şi pe Lucian Blaga, am şi opera lui Nichita Stănescu.” Colecţionara lui Eminescu a terminat liceul în 1972: „Pe vremea mea, se studia serios în şcoală – noi pe Eminescu l-am studiat un trimestru întreg. Îmi amintesc că atunci am scris un caiet studenţesc despre opera lui Eminescu pentru că ni se cereau comentarii, bineînţeles că aveau şi citate cu critici, mai ales că opera lui Eminescu a fost în atenţia tuturor criticilor, chiar şi a celor din străinătate. Am scris aceste comentarii care conţineau şi ideile mele despre Eminescu, aşa cum, îl percepeam la vremea respectivă. Am împrumutat caietul pentru Bacalaureat şi, din păcate, aşa l-am şi pierdut. De atunci, nu am mai avut timp să mă ocup, să scriu despre Eminescu”.
La 67 de ani, are o carieră impresionantă de economist şi o colecţie de aproape 500 de cărţi cu tematică eminesciană. Pasiunea ei pentru Eminescu a făcut-o vestită printre anticari şi iubitorii de literatură. „M-am trezit că primesc o mapă cu o mulţime de desene minunate în tuş care ilustrează opera lui Eminescu, dar şi momente din viaţa sa, locurile pe unde a trecut. Desenele sunt semnate de un artist foarte bun, Spiru Vergulescu. Acesta a auzit de pasiunea mea de la un anticar din Bucureşti şi mi-a trimis mapa cu desene cu o dedicaţie superbă”, spune colecţionara. Şi, într-adevăr, pe marginea mapei, artistul scrie: „Doamnei Delia Alic, cu înalta mea consideraţie şi stimă, pentru marea dragoste ce i-o poartă LUI, Mihai Eminescu.”
Recent, pictorul Spiru Vergulescu a lansat şi pentru public albumul „Periplu și univers eminescian, 60 de desene în tuș cu penița”, apărut la Editura ARC 2000, în București.
Şi tot cu ajutorul anticarilor bucureşteni a dobândit şi una dintre cele mai frumoase şi valoroase cărţi din colecţie: un volum extrem de rar „Eminescu” – ediţie bibliofilă ilustrată de la Editura „Cartea românească” Bucureşti, publicată în doar două mii de exemplare. Pe copertă stă scris: „S’a tras pe hârtie alfa-română fabricată special de „Oficiul de vânzare a hârtiei produsă în ţară” la Fabrica din Petreşti”. Delia Alic are exemplarul 491. Cartea este ilustrată de pictorul Aurel Bordenache. „Am fost preocupată de obţinerea acestui volum şi l-am căutat în special la anticariatele din Bucureşti, dar şi la alte anticariate din ţară. Am mai făcut şi schimburi de cărţi. Cărţile vechi cu Eminescu cam prin Bucureşti le găseşti. Pentru ediţiile noi, m-am interesant şi le-am urmărit apariţia. Aşa am obţinut şi „Manuscrisele” care sunt scoase sub îngrijirea lui Eugen Simion, de la Academia Română. În ianuarie 2019, Delia Alic a achiziţionat şi „Opera completă” sub îngrijirea lui Dimitrie Vatamaniuc, nu mai puţin de 11 volume. „Am de asemenea cărţile criticului Alexandru Ştefănescu şi volumul „Eminescu, poem cu poem”, care este o carte deosebit de valoroasă de critică literară.”
O parte din colecţia Deliei Alic este prezentată iubitorilor de literatură care participă la evenimentul organizat anual de Biblioteca Judeţeană Ovid Densuşianu, în 15 ianuarie. Anul acesta s-au împlinit 170 de ani de la naşterea poetului: „Mihai Eminescu este sufletul nostru – orice durere, orice tristeţe, orice bucurie şi moment fericit îl găsim în opera lui Eminescu. Să ne sprijinim pe tot ce ne învaţă Eminescu pentru că are foarte multe să ne înveţe, mai ales în zilele acestea”, spune bibliotecara Denisa Toma.
Delia Maria Alic este mândră că are în biblioteca ei cărţi rare, în ediţie limitată, unele legate manual şi învelite în piele, cărţi cu care s-ar putea lăuda orice colecţionar: „Am multe ediţii vechi, inclusiv un album omagial din 1950, publicat la 100 de ani de la naşterea lui Eminescu. Îmi place şi o cărţulie apărută în 1902. Am şi cărţi în limbi străine, dar şi cărţi cu opera lui Eminescu apărute în străinătate. Am şi două albume bibliofile apărute la date aniversare, dar şi o carte extrem de rară, „Luceafărul” în miniatură. Am achiziţionat cărţile după cum le-am găsit, dar le păstrez cât pot eu mai bine”, povesteşte deveanca.
„Doamna Delia Alic este o pasionată de Eminescu încă de pe băncile liceului. Ea contrazice ideea încetăţenită că trebuie să fii absolvent de filologie ca să cunoşti opera lui Eminescu. Colecţionează cărţi cu tematică eminesciană, de la cele mai vechi ediţii apărute la noi din opera lui Eminescu, până la cărţi apărute în străinătate, în Republica Moldova sau Germania şi toate vorbesc despre Eminescu. De asemenea, critica literară eminesciană e foarte bine reprezentată de la Călinescu, la Perpessicius, de la Dumitru Vatamaniuc, la Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critici clasici care l-au studiat şi l-au prezentat, până la critici tineri. Este o colecţie pe care noi o vedem an de an şi nu încetăm să o admirăm şi să-i cerem lămuriri doamnei Alic. Ea poate vorbi despre fiecare carte pentru că fiecare a fost achiziţionată cu multă trudă, cu pasiune şi cu o cheltuială, inclusiv financiară. Este o investiţie de suflet şi cei care vor să se apropie de Eminescu sunt invitaţi să arunce o privire şi să răsfoiască această impresionantă colecţie de carte eminesciană”, spune bibliotecara Denisa Toma.
În volumul „Testamentul politic al lui Mihai Eminescu” de Radu Crişan, carte aflată în colecţia Deliei Alic, câteva citate atrag imediat atenţia cititorului: „(…) politicienii la rândul lor, să „capete convingerea că statul român, 
moştenit de la zeci de generaţii care au luptat şi suferit pentru existenţa lui formează moştenirea altor zeci de generaţii viitoare şi nu e jucăria şi proprietatea, în exclusivitate, a generaţiei actuale”, scria Eminescu, în vara lui 1878. Trei ani mai târziu, Eminescu era convins: „Nici nu s-a născut omul acela, nici nu se va naşte vreodată, care să afle un sistem de guvernământ absolut bun, în stare să mulţumească pe toată lumea. Precum fiecare om are umbra sa şi defectele inerente calităţilor sale, tot astfel, fiece sistem politic are defectele acelea care sunt în mod fatal legate de calităţile sale. Arta omului de stat constă în aptitudinea de-a alege, într-o stare de lucruri dată, sistemul cel mai suportabil din toate, care să asigure un progres de-o jumătate de secol sau de un secol.” Acestea sunt doar o mică parte din motivul care o face pe colecţionară să declare: „Cred că Eminescu ar trebui cunoscut în profunzime, nu doar versurile, dar şi scrierile sale. Cuvintele adresate clasei politice sunt mai actuale ca oricând!”
Mihai Eminescu nu este doar cel mai mare poet român, ci şi un important prozator, dramaturg şi jurnalist. Criticul și istoricul literar George Călinescu scria despre Eminescu că este „(…) cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale’”.
Economista cu suflet de poet este convinsă că românii trebuie să trăiască cu inima legată de Eminescu şi cu mintea ascultătoare la poveţele sale; e sigură că Eminescu ridică întrebări şi dă răspunsuri până şi acum, în secolul 21; că putem deprinde dragostea de țară, de neam şi, mai cu seamă, dragostea pentru limba română tot de la marele poet. Delia Alic citeşte absolut tot ce găseşte despre Eminescu şi cumpără orice carte despre poet de care află: „Orice despre Eminescu! El îmi creează şi acum, după atâţia ani, o emoţie deosebită când îl citesc şi o stare sufletească aparte. Cred cu tărie că, din când în când, mai trebuie să citim şi poezie!”
Laura OANA
GALERIE FOTO
