Deva ar putea avea muzeu de importanţă naţională

Autorităţile judeţene cer pentru Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva statutul de muzeu de importanţă naţională. Solicitarea Consiliului Judeţean pentru Ministerul Culturii este însoţită de un memoriu care prezintă colecţiile publice care fac mândria muzeului din Deva. Dacă va fi avizată favorabil, cererea Conducerii Consiliului Judeţean Hunedoara poate aduce instituţiei de la poalele Cetăţii nu doar prestigiu şi vizibilitate mai mare, ci şi completarea colecţiilor cu piese extrem de valoroase şi venituri mai mari pentru angajaţii MCDR Deva.

Consiliul Judeţean Hunedoara a depus în acestă lună la Ministerul Culturii „Documentaţia privind acordarea titulaturii de muzeu de importanţă naţională”. Dosarul a fost trimis Direcţiei patrimoniului cultural din Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi specifică: „Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva este unul dintre cele mai mari muzee din Transilvania şi din ţară, având în administrare: situl de importanţă naţională Ulpia Traiana Augusta Dacica Colonia Sarmizegetusa, cinci muzee, o casă memorială şi Complexul de monumente de la Ţebea. Odată cu acreditarea MCDR Deva, în anul 2013, muzeul a devenit fanion al aşezămintelor muzeale din Transilvania, instituţia fiind pregătită să intre într-un circuit cultural de rang european, având deja resurse de patrimoniu şi de personal adecvat exigenţelor Uniunii Europene. (…) Clasificarea Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva ca muzeu de importanţă naţională va oferi noi perspective în dezvoltarea activităţii muzeale, noi oportunităţi în stabilirea unor parteneriate cu instituţii culturale şi reţele muzeale/ profesionale internaţionale şi, nu în ultimul rând, va spori şansele de accesare a finanţărilor europene” scrie Mircea Bobora, preşedintele Consiliului Judeţean, instituţie care are în subordine administrativ-financiară muzeul din Deva.

Solicitarea CJ este însoţită de un memoriu realizat de MCDR Deva unde sunt prezentate colecţiile şi piesele de excepţie din patrimoniul muzeului, dar şi importanţa instituţiei: „… este printre cele mai vechi din România dispunând de un potenţial arheologic şi istoric de anvergură naţională.” Managerul MCDR Deva are convingerea că se va primi un raspuns favorabil: „Acordarea acestui statut este foarte importantă pentru noi. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva este o instituţie importantă pentru iubitorii de istorie şi în patrimoniul nostru există piese deosebit de importante precum sunt cele din categoria „tezaur”. Avem şi un colectiv foarte bun de specialişti. În memoriu este specificat că avem la muzeul din Deva 26 de colecţii unicat în ţară şi în lume”, spune Liliana Ţolaş.

Detalierea colecţiilor începe din perioada preistorică: „Constituirea colecţiei de statuete preistorice este în strânsă legătură cu artefactele adunate de la Turdaş-Luncă de către Szofia Torma, iar mai târziu de către membrii Societăţii de istorie şi arheologie a elevilor din Deva, majoritatea descoperirilor din această colecţie fiind efectuate la sfârşitul secolului a XIX-lea şi la începutul celui următor. (…) dintre piesele de plastică preistorică reprezentative remarcăm figurina antropomorfă cu elemente de vestimentaţie şi podoabe de la Orăştie –Dealul Pomilor-Romos sau vasele antropomorfe care întruchipează imaginea unor reprezentări feminine cu pântecele supradimensionat de la Turdaş-Luncă şi Şoimuş –Teleghi. În acelaşui registru special se înscriu şi obiectele cu atribute zoomorfe, cum sunt piesele ce reprezintă cabaline sau bovidee de la Rapoltu Mare-Măgura Uroiului specifice perioadei de început a fierului. (…) plastica antropomorfă şi zoomorfă de la începutul epocii fierului impresionează prin numărul ridicat de reprezentări, doar din situl arheologic de la Măgura Uroiului, în colecţia de statuete preistorice a Muzeului Deva figurând 22 de artefacte. Piesele enumerate fac parte din categoriile Tezaur şi Fond sau sunt în curs de analiză în vederea clasării.”

Detaliile din memoriu continuă pe zeci de pagini şi acoperă toate colecţiile MCDR, colecţii structurate la începuturile muzeului pe trei domenii – istorie, ştiinţele naturii şi etnografie. Ulterior acestea au fost reorganizate şi s-au înfiinţat noi departamente. „De fapt, datorită pieselor deosebit de valoroase din colecţiile muzeului s-a şi putut cere acest statut de interes naţional. Obţinerea lui nu aduce beneficii doar de imagine, ci şi în patrimoniul instituţiei din moment ce muzeul va putea adăposti piese de interes naţional descoperite în zonă. Acordarea titulaturii aduce şi un plus în grila de salarizare”, spune purtătorul de cuvânt al MCDR, cercetătorul ştiinţific Daniel Iancu. Un răspuns poate fi primit chiar în această primăvară, iar administraţia judeţului scrie în solicitarea către Ministerul Culturii: „…avem încredinţarea că forurile abilitate vor găsi toate argumentele necesare şi suficiente pentru ca solicitarea noastră pentru includerea Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva în rândul muzeelor de importanţă naţională să primească aviz favorabil.”

Ce prevede legea

Norma de clasificare a muzeelor şi a colecţiilor publice din 2007 arată că, în functie de aria de acoperire teritorială, de mărimea şi de importanta patrimoniului, muzeele şi colectiile publice se clasifica în muzee şi colecţii publice de importanţă naţională; muzee şi colecţii publice de importanţă regională; muzee şi colecţii publice de importanţă judeteană; muzee şi colecţii publice de importanţă locală. Articolul 6 specifică: „Muzeele de importanţă naţională sunt muzeele de drept public sau de drept privat, care deţin în patrimoniul lor muzeal cel puţin 50.000 de bunuri culturale mobile, printre care şi bunuri culturale mobile clasate. (…) În vederea acordării titulaturii de muzeu de importanţă naţională, ponderea în patrimoniul muzeal a bunurilor culturale mobile clasate trebuie să fie de cel puţin 15%, din care cel putin 5% bunuri culturale mobile clasate în tezaur.”

Laura OANĂ