Deputații au adoptat o lege care reglementează şi sancţionează hărţuirea psihologică la locul de muncă
Camera Deputaţilor a adoptat marţi, decizional, proiectul de lege iniţiat de Oana Bîzgan prin care formele de hărţuire psihologică privind raporturile de muncă sunt sancţionate disciplinar, contravenţional sau penal, după caz. Iniţiativa legislativă prevede sancţiuni între 10.000 şi 15.000 de lei pentru angajaţii care săvârşesc fapte de hărţuire psihologică asupra unui alt angajat, prin lezarea drepturilor sau a demnităţii acestuia. De asemenea, propunerea cuprinde şi obligaţia angajatorului de a lua toate măsurile care se impun pentru a combate şi a preveni actele de hărţuire psihologică la locul de muncă, dar şi sancţiuni care pot ajunge până la 50.000 de lei pentru acele organizaţii care nu îndeplinesc această prevedere. Pentru situaţiile când organizaţiile instigă la fapte de hărţuire, amenzile prevăzute sunt de până la 200.000 de lei. Propunerea legislativă votată de către deputaţi merge la promulgare
„România nu a avut, până acum, o lege care să reglementeze şi să sancţioneze hărţuirea psihologică la locul de muncă, atunci când aceasta se manifestă sub altă formă decât discriminarea de gen. Iar acest lucru se întâmplă în condiţiile în care mii sau chiar zeci de mii de angajaţi experimentează zilnic situaţii care pot fi încadrate cu uşurinţă în categoria hărţuirii – conduită ostilă, acţiuni nedorite, stres continuu, ameninţări, supraîncărcare şi lista poate continua”, a declarat deputatul neafiliat Oana Bîzgan, potrivit unui comunicat de presă remis marţi News.ro.
Sursa menţionată arată că sub incidenţa acestei legi intră comportamentele care provoacă deteriorarea condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau a demnităţii salariatului, care pot duce la deteriorarea sănătăţii fizice şi mai ales mentale a angajatului sau care au potenţialul de a afecta parcursul profesional al acestuia, indiferent de forma de manifestare: conduită ostilă, acţiuni şi gesturi sau chiar comentarii verbale.
Prevederile înscrise în propunerea legislativă se aplică la toate nivelurile, atât pe orizontală – între angajaţi aflaţi pe aceleaşi trepte ierarhice, cât şi pe verticală, între angajaţi care ocupă poziţii diferite.
„Este una dintre cele mai de interes iniţiative din mandatul prezent, de la momentul depunerii şi până acum, am primit aproape săptămânal solicitări vizavi de acest subiect. Astăzi pot să le transmit tuturor acestor persoane că am mai făcut un pas spre respect reciproc şi demnitate”, a completat Bîzgan, conform sursei citate
Potrivit unei anchete realizate în 2013 de INS, peste 250.000 români spun că sunt supuşi la hărţuire sau violenţă psihică, violenţă fizică sau ameninţarea cu violenţă fizică, presiune sau supraîncărcare la serviciu. Acest tip de presiune afectează în mod direct angajatul, dar are efecte negative şi asupra performanţelor sale la locul de muncă şi, implicit, asupra rezultatelor organizaţiei.
„Pe lângă modificările propriu-zise, prin iniţiativa aceasta ne-am dorit să mai creăm o pârghie prin care să asigurăm un mediu de lucru adecvat pentru fiecare angajat din România. Mult prea mulţi conaţionali au plecat deja să lucreze în străinătate, iar faptul că nu se simţeau respectaţi şi valorizaţi în România reprezintă una dintre cauzele care au condus la această decizie. A venit timpul să ne schimbăm puţin perspectiva şi să vedem ce putem face, cu adevărat, pentru ca fiecare angajat să îşi poată atinge potenţialul maxim la locul de muncă, atât pentru binele său, cât şi pentru al nostru, al tuturor”, a explicat Oana Bîzgan.
La baza redactării propunerii au stat multiple studii ştiinţifice, documente şi prevederi ale instituţiilor europene, printre care decizii ale Curţii de Justiţie a UE, Carta Drepturilor Fundamentale, acordurile-cadru ale UE privind stresul, respectiv hărţuirea şi violenţa la locul de muncă, rezoluţii şi directive europene, precum şi studii realizate la nivel global şi în România, mai arată comunicatul de presă.
news.ro
