De ce (n-)au mers tinerii la vot?
În listele permanente de la BEC sunt înscriși 4.662.066 de tineri, cu vârste între 18 și 34 de ani, iar duminică au votat 1.183.680 de tineri – reprezentând doar 25,39% din total. Prin urmare 3.478.386 de tineri nu au votat la acest scrutin.
Numărul tinerilor votanți reprezintă 20,43% din numărul total al cetățenilor care au votat duminică în țară.
În stabilirea unor concluzii relevante despre și pentru tineri pe marginea Alegerilor Parlamentare 2020, două informații, trebuie să ne rețină atenția: Singura categorie de vârstă a cărei prezență la urne a înregistrat o creștere în ponderea totală față de alegerile parlamentare din 2016 a fost cea a populației cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani, în contextul alegerilor cu una dintre cele mai scăzute rate ale prezenței generale la vot din istoria democratică a României. O reușită improprie și o cădere în raport cu celelalte scrutine recente.
Tinerii se simt din ce în ce mai puțin reprezentați, figurile politice nefiind prezente în mediile lor de socializare și având adesea o agendă paralelă cu dorințele lor.
Consiliul Tineretului din România vă propune potențiale răspunsuri la aceste întrebări care ne frământă, poate, pe toți.
Care este tendința participării tinerilor la vot?
Deși ultimele scrutine au arătat că tinerii au devenit o activă categorie de alegători, nu doar prin prezența propriu-zisă la urne în ziua votului, dar și prin demersurile întreprinse personal sau formal în scopul popularizării importanței votului, (Europarlamentare 2019, 43.21%; Prezidențiale 2019, 39.48%; Locale 2020, 38.60%) de aceasta dată, potențialul demonstrat nu a fost atins.
Alegerile parlamentare diferă față de Alegerile Prezidențiale și Locale prin caracterul lor impersonal, acestea din urmă oferind opțiuni nominale electoratului, figuri cu care alegătorii de pot identifica mai ușor. De asemenea, în cazul Alegerilor Parlamentare cetățenii își pot exercita dreptul de vot doar în județul de reședință sau domiciliu, fapt ce are un impact direct asupra participării la urne. Un alt aspect de avut în vedere este faptul că ne aflăm la sfârșitul unui ciclu electoral, ceea ce determină o scădere în motivația de a participa din nou la procesul electiv.
Important este că interesul tinerilor pentru segmentul politic, și implicit pentru implicare activă în viața cetății, atât prin vot, cât și prin alte mecanisme democratice, poate fi captat de inițiative politice coerente, previzibile și echilibrare, care să răspundă în mod real nevoilor lor specifice. Din păcate, morala civică nu este întotdeauna de ajuns pentru a determina individul să meargă la vot. Dincolo de contextul pandemic, însoțit de provocările sale directe asupra procesului electoral, dincolo de limitările fizice sau de eventualele carențe în cultura civică, tinerii, în fond, nu se simt reprezentanți. Atât timp cât nu sunt luate măsuri convingătoare pentru adresarea problemelor tinerilor, cât timp nu se simte în mod concret preocuparea autorităților pentru această categorie, imboldul spre a vota se stinge, opțiunile politice putând părea asemănătoare până la identificare.
Este necesar ca tinerii să fie o prioritate pentru decidenți, parteneri de durată, nu doar ocazionali interlocutori, iar pentru a (re)dobândi încrederea acestui segment în democrație, în mod general, și în utilitatea votului, în mod particular, sunt necesare dovezi concludente ale preocupării decidenților față de sector. Măsuri clare și reforme care să aibă în centrul lor toate aspectele vieții tinerilor vizează un sistem de învățământ de calitate, preocupat de viitorul profesional al elevului și al studentului, o finanțare adecvată a activității de tineret (în prezent coeficientul raportat individual este de 1,8 lei alocat/an/ tânăr), un cadru legislativ coerent (aici facem referire la Legea Tinerilor din România 350/2006 complet depășită de nevoile actuale ale tinerilor și al cărei proiect de reformă se află blocat de în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaților încă din anul 2018) și o cooperare instituțională eficientă care să asigure atingerea intereselor tinerilor, dar și alte numeroase măsuri, metode și posibilități de dezvoltare ce se regăsesc in Rezoluția Tinerilor 2020: https://ctr.ro/rezolutia-tinerilor-2020-2027-viitorul-incepe-astazi/
Contextul actual este eminamente special, printre motivele pentru care tinerii (și nu numai) nu s-au prezentat la vot în numere satisfăcătoare, putem numi, pe lângă caracterul diferit al alegerilor prezidențiale și locale, respectiv lipsa informării sau a unui interes general, câteva situații specifice contextului pandemic precum teama sau imposibilitatea persoanelor ce nu dețin viza de flotant în localitățile de reședință de a se deplasa în județele de domiciliu, imposibilitatea celor aflați în carantină în alte județe decât cele domiciliu de a vota prin urna mobilă, procesul nu tocmai facil de obținere a vizei de flotant și, în fine, chiar teama generală de infectare cu Coronavirus.
Dincolo, de caracterul excepțional al situației actuale, câteva dintre motivele recurente ale lipsei de participare a tinerilor pot fi descrie pe scurt, astfel:
- 18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 și 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 și 34 de ani erau încadrați în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Acești tineri resimt o nesiguranță socială, dificultățile inerente îndepărtându-i de ceea ce ar presupune o cetățenie activă.
- În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au emigrat din țară, neexistând date statistice certe cu privire la aceștia.
- 36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. În aceste condiții, este clar că acești tineri sunt marginalizați în societate și există șanse semnificative ca ei să nu voteze.
- Tinerii nu sunt educați în spirit civic. Chiar dacă în mod formal beneficiază de informare în cadrul școlii și, în mod informal, prin intermediul diverselor campanii de încurajare a prezenței la vot, ce în ultima vreme au luat amploare, conștiința civică se formează în sânul familiei și prin interacțiunile de zi cu zi, în diversele grupuri sociale din care fac parte.
- Există diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de cetățeni cu vârsta de peste 45 de ani, raportat la cei cu vârsta sub 45 de ani. De altfel, numărul cetățenilor aflați la mediana intervalului 45-64 de ani (1967 – 527.764 nou-născuți, 1968 – 526.091, 1969 – 465.764, 1970 – 427.034) este de câteva ori mai mare decât al celor aflați la mediana intervalului 18-34 de ani (1992 – 274.088, 1993 – 263.649, 1994 – 250.379, 1995 – 246.646). Prima categorie menționată a fost semnificativ influențată de adoptarea Decretului nr. 770/1966, care a interzis avorturile și care a fost abrogat după căderea regimului comunist în 1989. Menționăm că din punct de vedere demografic, România își continuă în mod abrupt declinul în absența unor politici guvernamentale în acest sens.
Ce soluții există?
Campaniile de informare ce fac referire la alegeri și importanța votului există în mediul online, dar și offline, însă în cantități insuficiente și, adesea, prin metode ce nu permit ca apelul la conștiința indivizilor să ajungă în toate colțurile societății. De asemenea, este de ajutor ca acestea sa fie însoțite de informații adiționale, obiective, echilibrate și non-partizane despre vot și candidați, partidele aflate în cursa electorală, ideologia și prioritățile acestora, pentru a asigura o informare corectă și facilă a tinerilor. Există numeroase exemple de bună practică, mai ales în spațiul virtual, din partea organizațiilor neguvernamentale sau a grupurilor informale care transmit mesaje mobilizatoare țintite către tineri, dar acestea nu reușesc, întotdeauna, să acopere categoriile de persoane care au cea mai mare nevoie de informare, precum tinerii aflați în comunități dezavantajate, care nu au acces la internet, la educație de calitate sau oportunități de învățare.
Pe lângă componenta morală, alte impedimente la aceste alegeri au constat, mai ales în contextul special provocat de pandemia de Coronavirus, în imposibilitatea tinerilor stabiliți de facto în alte comunități de a-și obține viza de flotant în timp util sau se deplasa în județele de domiciliu pentru a putea vota, fie având cazuri de persoane infectate în familie, fie temându-se de o eventuală deplasare, situații care, în lipsa altor opțiuni precum cea a votului prin corespondență la nivel intern, au determinat sacrificarea exercitării dreptului lor fundamental. Astfel, deși procesul de obținere a vizei de flotant oferă posibilitatea proprietarului să își îndeplinească o parte din obligații și în format online, chiar și în contextul pandemiei, deplasări fizice și așteptare de lungă durată au fost necesare din partea locatarului. Scurtarea proceselor și facilitarea acestora, dar și posibilitatea de a dovedi rezidenta în alte moduri , ar fi oportune în viitor.
Altă modalitate de impulsionare a mersului la vot este reprezentată de prelungirea scrutinelor de la o zi la două sau trei zile atât pentru fluidizarea desfășurării acestora cât și pentru oferirea de timp suplimentar.
Cu ce plecăm din această experiență – 6 decembrie?
Dincolo de efectele pandemiei și situației ieșite din comun cu care ne confruntăm, în ciuda vicisitudinilor și a limitărilor contextului, în esență, votul este o îndatorire individuală, care trebuie nu doar conștientizată, ci și îndeplinită.
Consiliul Tinerilor din România
