Dac Fest de sărbătoare: dacii şi romanii fac un festival de pomină în 2019 (GALERIE FOTO)

A trecut un deceniu de când dacii s-au reîntors din istorie pentru a striga un îndemn de luptă care răsună din 2010 la fiecare ediţie: „Daciaaa! Liberăăă!” Asociaţia Terra Dacica Aeterna a reuşit să ţină viu un eveniment care adună iubitorii de istorie şi oferă impresionante lecţii despre antichitate şi despre traiul strămoşilor daci şi romani.

Dac Fest a început timid „Sub semnul lupului” cu o ediţie plină de farmec unde istoria a fost uşor de imaginat: „Chemarea unui tulnic răsună tulburător pe Valea Costeştiului, iar sunetul se sparge de pădurile ce strâng în braţe platoul care răsfiră potecile către cetăţile dacice de pe culmi.

Cum s-a domolit cântecul, deprinzi zgomotul primitor al aşezării, iar mirosurile îmbietoare sar gardul de lemne, semn că se apropie ora mesei.

Câteva ciocane bat vesel fierul, copiii se altoiesc în joacă cu săbiile încovoiate şi un pui de dac trage încăpăţânat de un scut de două ori mai mare ca anii lui.

Într-un colţ, aşezate pe butuci groşi, căpeteniile s-au strâns la sfat lângă preotul care îşi mângâie tăcut barba privind îngrijorat undeva peste munte, cu gândul la râul cel mare, unde şi-a întins imperiul roman îndrăzneala.”

Căpetenia dacilor din tabără, Rubobostes, povestea: „Suntem undeva la sfârşitul secolului întâi, armatele romane nu au atacat încă Dacia, dar toţi ştim că încleştarea asta urmează şi am decis să ne pregătim, vedeţi că toată lumea lucrează, se fac arme, armuri, scuturi, arcuri şi coifuri, avem nevoie de cât mai mult fier.

” Terra Dacica Aeterna (TDA) a ridicat la Costeşti o aşezare antică în miniatură şi, de atunci, vreme de 10 ani, a ridicat şi un festival respectat, chiar dacă, pentru a-l menţine civilizat, organizatorii au fost nevoiţi să îi schimbe locaţia, după anul 2013, când: „Dacii şi romanii s-au trezit asaltaţi de manele şi kitsch în Munţii Orăştiei. 

Decizia de a uni singura manifestare de bun simţ din judeţ cu “populara” de la Costeşti s-a dovedit total neinspirată.

Iubitorii de istorie şi turiştii au trecut prin marea de comercianţi şi cârnăţari pentru a ajunge în aşezarea antică.

Unii au făcut cale întoarsă, alţii au strâns din dinţi şi au trecut prin “deşeul” cultural înşirat prea mult de-a lungul drumului.

Chiar şi în tabără, au răzbătut frânturi din zgomotul de la vale, aşa că dacii şi romanii au ajuns să se roage de tarabagii să dea “muzica” mai încet. Jenant.” Decizia de a muta Dac Fest-ul la Măgura Uroiului, la poalele dealului cunoscut drept „Cuşma dacilor” s-a dovedit de bun augur şi majoritatea cred că e cea mai bună locaţie din ţară pentru un eveniment de reenacment antic.

Câteodată zeci, altădată sute de oameni şi-au adus sprijinul la organizarea Dac Fest, dar câţiva s-au luptat ca festivalul să meargă înainte. Alături de Paul Cheptea, Angelica Bălos de la TDA e unul din cei câţiva reenactori care s-au zbătut şi s-au bătut pentru fiecare ediţie. Doar ea ştie de câte ori nu a simţit că nu mai poate, când hopurile s-au transformat în greutăţi care au trebuit depăşite sau probleme care au trebuit rezolvate sau capcane de evitat.

A râs şi a plâns pentru Dac Fest: „A fost foarte frumos, dar foarte greu în acelaşi timp, parcă nu îmi vine să cred că au trecut zece ani! Asta se vede mai ales dacă priveşti cum a crescut festivalul în acest timp. Foarte mulţi îşi doresc să vină, întreabă din timp când este Dac Fest-ul. Sper să avem o ediţie extraordinară, să oferim surprize şi un alt concept al festivalului” Din 2010, când Angelica a ţinut toată tabăra cu reţete antice, Dac Fest a ajuns cel mai important festival de reenactment antic dedicat dacilor.

A crescut şi Terra Dacica Aeterna care este singura asociaţie din ţară capabilă să mobilizeze circa 200 de reenactori, adică îndeajuns pentru a susţine chiar şi singură un festival. Lângă TDA, în 2019, la Măgura Uroiului, se reîntorc cei din Asociaţia culturală pentru istorie vie din Alba Iulia, Asociaţia Historia Renascita din Pitești şi Omnis Barbaria din Baia Mare alături de Nimfele Dace din Zalău.

Surprizele vin de peste hotare: Asociaţia Romanitas de la Roma, din Italia, Legio I Italica din Bulgaria, Legio Egyesulet Savaria din Ungaria şi Legio V Macedonica , din St. Petersburg, Rusia. „Pentru prima dată, avem un festival cu adevărat internaţional – până acum aveam invitaţi câte o trupă de străini, acum avem asociaţii din Italia, Bulgarie, Ungaria, din Rusia. Avem cel mai mare număr de reenactori pe care i-am adus vreodată pe Măgura Uroiului pentru că vor fi în jur de 300 de oameni. Sper să placă!”, spune preşedintele TDA, Lucian Panov.

Ţinutele, replicile după arme şi scenariile sunt realizate sub îndrumarea arheologilor, profesorilor de istorie şi a muzeografiilor care sunt reenactori. Pentru ei, este un alt mod de a arăta lumii frânturi din istoria veche. Marius Barbu din TDA a participat activ la Dac Fest de la început ca luptător aprig sub numele de Daos. „… un dac sprinten îl provoacă la luptă taman pe centurion, ţinând strâns în mână un soi de lance cu capătul curbat precum sica dacică. Cât e romanul de mare, de-abia se fereşte de mişcările dacului care îi cară o samă de lovituri peste picioarele apărate cu armură. „Uite aşa s-a inventat datul la gioale!”, glumeşte un turist.

Sabia pocneşte greu epiderma adversarului care icneşte. Un dac de pe margine îi apostrofează : „Barbarilor!” şi alţi doi romani pufnesc în râs : „Nu vă ştiţi juca frumos !” În 2010, Vlad Bonţa era „ucenic dac” şi zicea: „Chiar dacă ne prefacem, când vezi că vin 30 de oameni cu săbii spre tine şi urlă, simţi ceva. Tot timpul curge sânge, mă tai, asta-i satisfacţia! Când mă duc acasă la mama … aşa demonstrez că am fost pe câmpul de bătălie! Chiar dacă te faci că dai, simţi adrenalina, te prinde lupta. Io-s genul care moare primul, îs pacifist, mă sacrific pentru binele altuia: la bătălii îs în prima linie, mor repede şi dorm frumos, culcat la pământ”. În 2018, Vlad era unul din comandanţii legionarilor romani.

Luptele sunt cele mai spectaculoase, dar iubitorii de istorie sunt atraşi şi de reconstituirea vieţii de zi cu zi: „La acestă ediţie o să fie peste zece ateliere, unele sunt deja cunoscute de la ediţiile trecute: ţesătorie, gherghefe, tăbăcărie, lut, fierărie, metaloplastie, gastronomie şi alte surprize”, spune Marius Barbu.

Una dintre surprize este pregătită de Raluca Oana: „M-am gândit cu prietena mea Alina Raţiu să facem pentru prima dată în România un atelier de cosmetică antică. Încercăm să recreem farduri folosite în perioada romană, creme, uleiuri, tehnici de aplicare. Avem replici după pensule, chiar şi după o cutie de cremă găsită la Pompei. Avem reţete de creme de hidratare folosite pe vremuri şi ne gândim chiar la procedeele de epilare de atunci – femeile romane foloseau ceară de albine, amestecată cu miere şi ulei de măsline. Foloseau şi mult parfum pentru că seul de oaie – un ingredient de bază al cosmeticelor antice, nu mirosea tocmai bine. O să avem în atelier cam tot ce avea o femeie romană în trusa ei, o să facem coafuri în stil roman, dar şi o reţetă pentru a picta unghiile”, povesteşte Raluca Oana.

Fiecare moment este bine stabilit – vineri, de la ora 21, la Simeria, are loc deschiderea oficială. Organizatorul a renunţat la parada costumelor antice şi toată acţiunea va avea loc pe strada principală a oraşului unde dacii şi romanii vor apărea din puncte diferite. Sâmbătă, se deschid atelierele pe Măgura Uroiului, după care publicul va putea urmări reconstituiri a unor momente diverse din viaţa anticilor: „De la ora 16, avem un ritual dacic de căsătorie; de la ora 17, începe un proces roman de revendicare a unei proprietăţi. Învinsul nu poate plăti despăgubirile şi este vândut în târgul de sclavi, ceea ce ne leagă de un moment următor in program. Reclamantul în schimb dă un banchet cu dansuri romane, după care intră în scenă gladiatorii”, povesteşte Sergiu Praporgescu de la TDA.

De la ora 19, este programată înfruntarea dintre romani şi daci, iar o oră mai târziu vor începe concertele, pentru ca, de la ora 22,45 să fie aprins „Focul sacru”. Duminică, de la ora 10, se deschid atelierele, apoi de la ora 12 au loc mai multe momente reconstituite precum un ritual dacic de incinerare. „Marea înfruntare” este programată la 15,30, iar, o jumătate de oră mai târziu, ediţia a X-a a Dac Fest se va închide oficial.

În acest an, organizatorii spun că tabăra romanilor va fi impresionantă şi datorită numărului mare de reenactori veniţi cu trupele străine – a fost ridicat deja un castru roman de două ori mai mare decât cel din 2018, un castru roman de marş care va adăposti peste 20 de corturi. Cel mai impunător „Principia” va fi locuinţa împăratului şi a comandanţilor de legiuni iar alături va fi un „Oficium” pentru ofiţeri.

Gazdele festivalului de la poalele dealului Măgura Uroi, Primăria Orașului Simeria și Centrul Cultural de Creație al Orașului Simeria, așteaptă și invită publicul să participe la cât mai multe momente din program, iar fotografii pot participa la un concurs cu imaginile surprinse la Dac Fest 2019. Este un alt mod de a le mulţumi celor care de-a lungul timpului au imortalizat momente ale evenimentului.

Unul dintre oamenii care au fost aproape de Dac Fest este Szell Lorincz, director la Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara: „Sunt alături de Dac Fest de la început. Mă bucur că festivalul s-a dezvoltat şi a devenit unul dintre cele mai importante evenimente de reenacment din ţară. Este un exemplu în domeniu.

E de nivel internaţional şi apreciat de trupele din afara ţării. E loc şi spaţiu pentru a-l dezvolta în viitor pentru că este un eveniment care aduce plus valoare judeţului.” Un alt partener al Dac Fest este Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva: „MCDR cu sprijinul Consiliului Judeţean are onoarea şi plăcerea de a fi parte la cea de-a X-a ediţie a unui festival de suflet apreciat de iubitorii de istorie din ţară. Anul acesta am pregătit împreună cu Terra Dacica Aeterna venirea mai multor trupe cunoscute care evoluează peste hotare. Sperăm ca anii ce vor urma să organizăm un astfel de festival şi la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, după ce se va finaliza restaurarea amfiteatrului, să oferim publicului şi o altă locaţie de excepţie”, spune Liliana Ţolaş, managerul MCDR Deva.

Călătoria înapoi în timp, asigurată de reenactori, va fi completată de concerte şi de prezenţa mai multor artizani cu produse hand made.

 

Laura OANA