Curtea Constituţională a decis că Ordonanţa de Urgenţă care reglementează starea de alertă este constituţională
Curtea Constituţională a decis miercuri că Ordonanţa de Urgenţă care reglementează starea de alertă este constituţională, respingând sesizarea Avocatului Poporului, care acuza că se încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi prevederile legale constituţionale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării. Judecătorii constituţionali au stabilit că OUG este constituţională în măsura în care prevederea în baza căreia pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră nu vizează restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a unor libertăţi fundamentale. Ei precizează că o reglementare pe această temă nu poate fi făcută decât printr-o lege adoptată de Parlament.
”În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis:
1. Cu unanimitate de voturi, a respins excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.2 lit.f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
2. Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituţionale în măsura în care acţiunile şi măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a unor libertăţi fundamentale (n.r. – alineatul 2 al articolului 4 prevede că pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră)..
În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea, în mod similar considerentelor pe care s-a întemeiat Decizia nr.152 din 6 mai 2020 privind starea de urgenţă, a statuat că actul normativ care restrânge/afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor sau instituţii fundamentale ale statului cade în sfera interdicţiei prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituţie, astfel că, respectând cadrul constituţional rezultat ca urmare a revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, o reglementare cu un atare obiect nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului”
ŞTIREA INIŢIALĂ – Curtea Constituţională a stabilit că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr.15/2005, cu modificările şi completările ulterioare este constituţională.
Sesizarea vizând OUG a fost depusă în urmă cu o săptămână de către Avocatul Poporului.
”Avocatul Poporului apreciază că delegarea unor atribuţii de legiferare către autorităţi administrative, având ca finalitate restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi prevederile constituţionale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării (art. 1 alin. (5), art. 53 şi 61 alin. (1) din Constituţia României”, a transmis Avocatul Poporului.
În esenţă, Avocatul Poporului considera că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu respectă principiul previzibilităţii legii prin definirea defectuoasă a „stării de alertă”, care, neavând consacrare constituţională, presupune o circumstanţiere detaliată, la nivel infraconstituţional, a cazurilor în care se poate declara.
”În realitate, legea prevede doar că se pot lua de către organe administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exerciţiului unor drepturi, deşi art. 53 din Constituţie prevede clar că acest lucru poate fi făcut numai prin lege. În lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilităţii extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi şi libertăţi fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuşi dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituţie”, a mai transmis Avocatul Poporului.
Instituţia consideră că, potrivit prevederilor constituţionale, Parlamentul şi, prin delegare legislativă, în condiţiile art. 115 din Constituţie, Guvernul au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală.
”Autorităţile administraţiei publice nu au o asemenea competenţă, misiunea lor fiind aceea de a asigura executarea legilor”, a mai transmis Avocatul Poporului.
news.ro
