Cum a început ziua de 9 martie pentru o deveancă de 77 de ani
Este una dintre cele 15 persoane care beneficiază de servicii sociale de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice. Se numește Florica Marta Suciu și a împlinit 77 de ani – joi, pe 9 martie. Aniversarea i-a fost sărbătorită de Direcția de Asistență Socială Deva, așa cum se întâmplă în cazul fiecărei persoane înscrisă în program.
La 77 de ani, sărbătoritei nu-i mai pasă de vârstă decât în glumă. „După socotelile mele, am împlinit 14 ani. Atât fac 7 și cu 7!”, se amuză femeia, pentru care boala și necazurile par să fi fost uitate.
Florica Marta Suciu s-a născut la Bucureşti şi a copilărit lângă Arad. De la trei săptămâni, au crescut-o străbunicii – până la 2 ani, când s-a întors la Bucureşti, ca să stea 7 ani într-un salon de spital. Un accident stupid, care o urmăreşte de-o viaţă.
La 14 ani, era la Lipova, iar de acolo, a ajuns la Deva – pe strada ‘Aurel Vlaicu’, la numărul 5. „Mama a reuşit cumva să cumpere un petec de pământ și așa ne-am construit prima cămăruţă”, își amintește femeia.
La 16 ani, s-a îndrăgostit prima dată, iar la 45, lăsa deja în urmă două căsnicii. Neîmplinite din acelaşi motiv – lipsa copilului pe care și l-a dorit toată viața. Dacă n-a fost să fie, şi-a găsit liniştea în muncă. Dar şi-a pierdut sănătatea. După 34 de ani lucrați pe brânci, are ce povesti – de la cantina a două licee, până la ultimii 10 ani de la Loteria Română.
„De-acolo m-am pensionat. Am ieşit prima la vânzări, într-un an – din tot judeţul. Vindeam lozuri până noaptea, târziu, ca să-mi achit ratele. Că de când mă ştiu am muncit pentru ele”, povesteşte sărbătorita, bucuroasă că sunt cam doi ani de când nu-și mai împarte cu băncile pensia de 1.400 de lei.
Ce-a fost mai greu, a trecut – se încurajează singură, mulţumită de tot ce-a agonisit din munca ei. Zile în șir ar fi în stare să povestească despre propria casă – apartamentul de la etaj, în care trăieşte de 53 de ani. „M-am mutat într-o zi de vineri. Cum ar fi să uit aşa ceva? Am fost primul locatar din bloc și-mi aduc aminte chiar şi prima mobilă – un pat, un dulap şi o masă cu două scaune. Era destul pentru început”, se amuză femeia, mândră că încă își poate îngriji locuința în care-și petrece cam tot timpul – cu o pisică şi un papagal.
De două ori pe săptămână, Florica Marta Suciu este vizitată de un repezentant al Direcţiei de Asistenţă Socială Deva, din cadrul serviciului social care acordă îngrijiri la domiciliu. Pe scurt – este o mână de ajutor, de care are nevoie la cumpărături, la plata facturilor și la plimbările pe care nu le mai poate face de una singură.
„De curățenie încă mă pot ocupa. Și de gătit – o dată pe săptămână, că și-așa nu pot mânca nimic nemăcinat. Doar că orice lucru pe care-l fac acum îmi ia de trei ori mai mult timp ca altădată. Așa-i bătrânețea, care nu vine niciodată singură. Dar nu mă las! Cât mă pot mișca, sunt bine. Și încă mai pot face haz de necaz”, încheie femeia, rememorând doar ce-a fost frumos din anii trăiți până acum. Despre necazuri, ar vrea să creadă că i s-au întâmplat altcuiva. Iar despre regrete? „Am unul singur: nimeni, niciodată, nu mi-a spus și mie „mamă”. O dată măcar și mi-ar fi ajuns”!
Direcţia de Asistenţă Socială Deva
