Cu un sărut îl vinzi pe Fiul Omului?!
În Vinerea Mare, liturghia este mută… Este zi aliturgică.
Dar Joi s-a săvârșit “Denia celor 12 Evanghelii” arătându-se în biserici, ritualic, suferințele Mântuitorului.
Pătimirea, Răstignirea și trecerea prin mormânt cu apoteotică Înviere, anticipate de Dumnezeul-Om, L-au determinat pe Acesta să dăruiască ucenicilor Săi și lumii întregi pâinea și vinul, ca fiind trupul și sângele Său, săvârșind prima împărtășanie, la Cina cea de taină. Astfel, creștinii au posibilitatea să devină “una” și “una cu Dumnezeu”.
Tot în Joia Mare, Hristos spală picioarele ucenicilor Lui, învățându-i pe aceștia și pe întreaga omenire că, dacă vrei să fii cel mai mare, trebuie să fii slujitorul tuturor! Impresionantă și semnificativă este hotărârea Lui de a lăsa, ca ultimă învățătură predată omenirii prin exemplul propriu, lecția umilinței și a modului în care “cel mare” trebuie să se poarte cu “cel mic”!
“Rugăciunea cea mai presus de fire”, rostită de El în Grădina Ghetsimani, unul dintre cele mai optimiste texte biblice, este o promisiune testamentară făcută nouă, oamenilor, cu o intensitate și o determinare, care fac ca transpirația lui Hristos să se transforme în sânge, ca o anticipație a sângelui ce se va vărsa pentru răscumpărarea lumii.
Atmosfera de sărbătoare prietenească și de bună rânduială este întreruptă brusc de gloata de farisei. Iuda, cel care pusese la cale trădarea încă de Miercuri, și-a încasat plata, cei 30 de arginți, și L-a arătat fariseilor pe Hristos, pentru a-L identifica, sărutându-L. Sărutul trădării. Motiv de mirare până și pentru Hristos, a cărui rostire rămâne peste veșnicie: “Cu un sărut îl vinzi pe Fiul Omului?”
Hristos a fost astfel arestat. Au început Patimile…
Eleonora-Carmen HĂRĂU
