Cu o opoziție unită, PNL ar putea prelua președinția Senatului

Senatorul PNL Alina Gorghiu ar putea deveni azi, cel de-al 17 lea Președinte al Senatului din partea Partidului Național Liberal.

Momentul nu este unul favorabil, PNL fiind partid de opoziție, dar criza guvernamentală prin care trec PSD si ALDE după trei ani de guvernare eșuată, precum și votul românilor din 26 mai au arătat clar că PSD nu mai poate guverna, Guvernul Dăncilă nemaiavând legitimitate politică și probabil, nici încrederea Parlamentului la un vot pentru restructurarea cabinetului.

Azi, cu o Opoziția unită, PNL poate prelua Președinția Senatului si astfel, să dea un semnal pentru rezultatul favorabil al moțiunii de cenzură. Un Președinte liberal în fruntea Senatului, a doua funcție politică în stat, este singurul care o poate obliga pe Viorica Dăncilă să vină în fața Parlamentului pentru votul de încredere, atât politic cât și constituțional. Presedintele Senatului deține prerogativa constituțională de a sesiza CCR cu privire la conflictul juridic de neconstitutionalitate dintre Parlament si Guvern generat în această criză de primul ministru care nu a cerut votul Parlamentului în urma ieșirii de la guvernare si a demisiei miniștrilor ALDE.

În cei 155 de ani de la înființarea Senatului în anul 1864, doar 16 personalități politice – senatori PNL au deținut funcția de Președinte al Senatului, unii dintre ei îndeplinind această demnitate doua sau chiar trei mandate si în mai multe legislaturi. Doar doi senatori PNL au deținut după 1989 demnitatea de Președinte al Senatului: foștii preşedinți ai PNL Mircea Ionescu Quintus (intre 4 februarie -30 noiembrie 2000) si Crin Antonescu (trei mandate, între 3 – 9 iulie 2012, 27 august 2012-19 decembrie 2012 si 19 decembrie 2012-4 martie 2014).

Primul Președinte liberal al Senatului a fost Constantin Bosianu, intre 29 mai 1879 – 15 noiembrie 1879, un jurist si un magistrat de prestigiu, membru de onoare al Academiei Române, în mai multe rânduri ales deputat si senator al PNL, inclusiv Preşedintele Consiliului de Miniştri intre ianuarie 1865 – 14 iunie 1865. Din această funcţie, el a contribuit la opera de organizare şi modernizare a statului român prin mai multe legi, între care, legea organizării judecătoreşti, a reorganizării serviciului de percepţie la oraşe, a pensiilor pentru funcţionarii civili şi pentru gradele militare inferioare, legea lucrărilor publice, legea privind regularizarea şi canalizarea Dâmboviţei pentru prevenirea inundaţiilor

Ceilalți senatori PNL care au deținut demnitatea de Președinte al Senatului au fost:

1. Dimitrie Ghica, om politic, prim-ministru al României, a ocupat funcția de preşedinte al Senatului timp de două legislaturi, acumulând unsprezece ani de experienţă în această funcţie. A detinut si funcția de preşedinte al Adunării Deputaţilor si a fost si preşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru în numeroase portofolii, printre care Interne, Afaceri Străine şi Lucrări Publice.
Din funcţia de preşedinte al Senatului României, Ghica a contribuit la adoptarea actului prin care România era proclamată regat pe 14 martie 1881.

2. Ieșeanul Dimitrie Alexandru Sturdza, om politic, istoric, economist, membru al Academiei Române, membru fondator si Preşedinte al Partidului Naţional Liberal, a fost unul dintre oamenii cei mai activi de pe scena politică românească. A fost ales Presedintele Senatului 20 februarie 1897 – 31 martie 1897, iar în calitate de preşedinte al PNL, Sturdza va fi desemnat de patru ori să formeze un Consiliu de miniştri, ocupând şi portofoliul altor ministere de însemnătate.

3. Avocatul Eugeniu Stătescu, unul din membrii marcanți ai Partidului Național Liberal din a doua jumătate a secolului XIX, a fost de mai multe ori deputat, senator și ministru al justitiei si Presedinte al Senatului in doua legislaturi.

4. Nicolae Gane, deputat din partea grupării „junimiste” și prefect al județului Iași, ales de cinci ori primar al orașului Iași(este primarul care a inaugurat, la 1 decembrie 1896, clădirea Teatrului Național din Iași), a fost de mai multe ori deputat și senator din partea PNL si a fost ales Presedinte al Senatului intre 18 noiembrie 1897 si 21 aprilie 1899.

5. Petre Sebeşanu Aurelian, economist si Ilustru specialist în agronomie, preşedinte al Academiei Române, a ocupat funcţii importante în stat. A fost prim-ministru al României, ministru în numeroase portofolii, primar al Capitalei, preşedinte al Senatului (două mandate) şi al Adunării Deputaţilor.

6. Constantin Budisteanu, general și om politic liberal, deputat si senator, iar între 28 ianuarie 1909 – 10 ianuarie 1911 este ales Președinte al Senatului.

7. Basile M. Missir, senator PNL, a fost ales presedintele Senatului intre 21 februarie 1914 si 9 decembrie 1916.

8. Emanoil Mihăescu Porumbaru, diplomat, politician și ministru de externe român, a deținut oficiul de președinte al Senatului României intre 9 decembrie 1916 si 25 aprilie 1918.

9. Mihail Pherekyde a fost avocat și om politic liberal, ministru al justitiei, fiind ales Presedinte al Senatului între 31 martie 1922 si 24 ianuarie 1926.

10. Constantin I. Nicolaescu, magistrat si avocat, a fost ales deputat si senator PNL, a îndeplinit de două ori funcția de președinte al Senatului: 3 februarie – 27 martie 1926 și 18 iulie 1927 – 10 noiembrie 1928.

11. Leonte Moldovan, un avocat, jurnalist și om politic român născut în Imperiul Austriac. Membru al Partidului Național Liberal (PNL), Moldovan a fost ales senator în 1912 și a devenit deputat în 1914. După Primul Război Mondial, el a condus organizația PNL Brăila și a fost ales primar al orașului Brăila, îndeplinind această funcție din 1922 până în aprilie 1926. În 1933, el a devenit senator de drept și a îndeplinit funcția de președinte al Senatului (din februarie 1934 până în noiembrie 1935).

12. Constantin D. Dimitriu-Dovlecel, un avocat, fost prefect al județului Dâmbovița, a fost ales pentru prima dată în Senat în 1927 si a servit ca președinte al Senatului din 15 noiembrie 1935 până în 16 noiembrie 1936.

13. Alexandru I. Lapedatu, liderul liberalilor din Transilvania, profesor al noii universitati de la Cluj, decedat în Închisoarea Sighet. Al. Lapedatu a fost ministrul cultelor și artelor în șase guverne și ministru de stat al României în patru guverne, președinte al Senatului României, membru titular al Academiei Române, președintele acesteia și secretarul său general.

Iulia Scântei-senator PNL