Costume vechi de 100 de ani și zeci de mii de obiecte care indică apartenența la o comunitate istorică
Costume vechi de 100 de ani și zeci de mii de obiecte care indică apartenența la o comunitate istorică pot fi descoperite într-un mic muzeu din municipiul Petroșani.
Într-un peisaj neschimbat de generaţii, în satul Slătinioara, situat pe coasta Parângului şi anexat între timp oraşului din punct de vedere administrativ, Muzeul Momârlanului îşi aşteaptă vizitatorii.
Turiștii care ajung aici trebuie să știe că nu se percepe taxă de vizitare.
Fiecare poate dona oricât dorește, dacă dorește. Soţii Elena Mălinesc şi Petru Gălăţan sunt momârlani din Livezeni şi respectiv Dâlja Mare, sate din jur care au fost încorporate în municipiul Petroşani.
Casă de lemn cu arhitectură tradițională
Chiar și micuța casă de lemn, în care se regăsesc cele 30.000 de exponate, urmează arhitectura tradițională. Sunt opere de o frumusețe rară adunate de cei doi soți din satele dimprejur. Recent, Lucreția Mălinesc a amenajat o cămăruță a unei clădiri care cândva a fost cămin cultural. Acolo, a expus costume populare din toate zonele țării. Se emoționează când vorbește despre tradiții.
“Este un vernisaj, dar am dorit din toată inima să aduc costume din toate zonele, de la momârlani, olteni, moroșani, bănățeni. Întotdeauna când vorbesc de tradiții mă emoționez. Am o legătură sufletească cu ele, pentru că sunt ceea ce ne reprezintă ca popor. Mă regăsesc în aceste costume, în portul popular și mă bucur din inimă când se îmbracă și alții așa. Mi-a fost foarte greu să adun toate costumele. Sunt lucruri de valoare. Ar trebui să ne luptăm și să nu lăsăm portul popular. Bunica mea îmi zicea: “Nu am nimic cu țulendrele astea domnești, dar când îi zi de sărbătoare îmbracă-te în straie populare că ești un adevărat român”. A avut dreptate. Sunt foarte vechi costumele. Au 80-90 de ani, am un costum și de 100 de ani”, ne-a spus, cu lacrimi în ochi, Lucreția Mălinesc, proprietarul Muzeului Momârlanului.
Elena Mălinesc a ales să expună nunta într-una din cele două încăperi ale căsuţei care adăposteşte Muzeul.
În interiorul bătrânesc, în care a păstrat cu sfinţenie obiectele bătrânei care le-a lăsat moştenire casa, a expus costume de sărbătoare astfel încât să reprezinte mirii, naşii, bătrânii, chemătorii.
Plosca împodobită cu care sunt invitaţi la nuntă, instantanee de la diferite nunţi, patul împodobit şi lada de zestre plină de obiecte textile: lepedeie cu ciptă, căpătâie, şterguri, pricoiţe, ţeprag, pătureică, plocad şi desagi frumos ţesuţi, sugerând zestrea miresei, completează expunerea.
Păpuşile îmbrăcate în port, manechine în miniatură, amintesc de copiii care se amestecă printre nuntaşi.
“Sunt peste 30.000 de piese la muzeu. Costume am 100. Foarte mulți turiști au venit la muzeu, mai ales străinii.
Au venit și bucureșteni, gălățeni, constănțeni”, ne-a ma
i spus Lucreția Mălinesc.
Deschis abia în 2005, Muzeul Momârlanului mai are multe de arătat.
Cei doi soți au ridicat şi câteva căsuţe din lemn, unde să-i poată caza pe cei dornici să rămână o vreme, să cunoască mai bine viaţa momârlanilor.
Monika BACIU
